România este printre statele europene care au susținut și prelungit schemele de plafonare în diverse domenii ale economiei. În an electoral, guvernanții promit că populația nu va fi afectată de creșterea prețurilor, tocmai prin aceste plafoane. Însă economiștii spun că există breșe prin care companiile își mențin intacte profiturile, iar consumatorii plătesc mai mult pentru diverse produse și servicii.
Pandemia de COVID-19 a fost primul șoc asupra economiei mondiale. Blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au generat efecte negative asupra piețelor. Iar închiderea parțială a economiei a necesitat intervenția guvernelor.
Christian Năsulea – profesor de economie mondială: Au fost tot felul de măsuri luate care au făcut ca pentru o bună perioadă de timp, Ungaria să fie exemplul negativ. Nu știu dacă vom ajunge noi să fim în centrul atenției.
La noi, finanțările au venit din împrumuturi care au crescut datoria publică, la pachet cu inflația. Prețurile au explodat, odată cu războiul din Ucraina, care a provocat o criză profundă pe piața energiei și a necesitat alte intervenții și o serie de scheme de plafonări pentru a proteja populația.
În vara anului trecut, guvernul a decis să plafoneze adaosul comercial pentru alimentele de bază: cel mult 20% pentru procesatori și retaileri și 5% pentru distribuitori. Măsura urma să expire, la finalul lunii martie, însă a fost prelungită recent până la 31 decembrie 2024.
Bogdan Chirițoiu – președinte Consiliul Concurenței: Am văzut reduceri la produsele targetate de Guvern, deci la produsele acestea de bază. În același timp, creșteri, o compensare, dacă vreți, la scăderea produselor de bază. Am văzut creșteri la alte produse. Ceea ce a permis lanțurilor de magazine să își păstreze profitabilitatea.
Profitabilă a fost și schema de plafonare în domeniul energiei, introdusă la finele anului 2021, însă doar pentru unii actori ai pieței. Și acest mecanism a fost prelungit și modificat de mai multe ori, ultima oară chiar săptămâna aceasta, cu valabilitate până la 31 martie 2025. Până atunci, prețul energiei și al gazelor rămâne plafonat pentru consumatorii casnici. În teorie, măsura poate atrage și unele sancțiuni din partea Comisiei Europene, însă experții susțin că România nu va ajunge acolo pentru că procedurile durează mult.
Dumitru Chisăliță – președinte Asociația Energia Inteligentă: Cel mai probabil, până o să declanșeze ei mecanismul de infringement, până se va face analiza, până se fac rapoartele, până se judecă, va dispărea această plafonare.
O nouă plafonare prelungită, de data aceasta pe piața asigurărilor auto obligatorii
Polițele RCA vor avea, astfel, același preț de referință ca în februarie 2023, pentru încă trei luni, până la finalul lunii iunie. Însă, prețurile finale plătite de șoferi pot crește față de anul trecut cu rata inflației de 6,8%. În funcție de vârsta șoferului și de capacitatea cilindrică a autoturismului, cel mai mic tarif este puțin peste o mie de lei și poate ajunge la 4.700 de lei. Președintele Consiliului Concurenței spune că măsura necesită modificări pentru a regla cu adevărat piața.
Bogdan Chirițoiu – președinte Consiliul Concurenței: Una dintre cauzele problemelor din piața de RCA au fost deficiențe ale cadrului legislativ. Și sper ca prin această lege să corectăm cadrul legal. Nu poți să te aștepți ca prețul RCA-ului să fie mic, dacă ai o inflație a costurilor. Dacă ai mecanismul legal care încurajează creșterea costului reparațiilor.
Iar lista măsurilor Executivului nu se oprește aici. Parlamentul a adoptat un proiect de lege care prevede plafonarea dobânzilor pentru creditele acordate de IFN-uri. În cazul creditelor de consum în valoare maximă de până la 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi. Dobânda scade pentru cele cuprinse între 5.001 lei și 10.000 lei. Iar în cazul împrumuturilor între 10 mii și 25 de mii de lei, costul total al creditării nu poate depăși 0,6% pe zi. Pentru toate, valoarea totală plătită de împrumutat nu poate depăși dublul creditului.
Christian Năsulea – profesor de economie mondială: Trebuie să înțelegem că piața trebuie lăsată să funcționeze și că rolul Statului este acela ca regulile jocului să fie clare și egale pentru toată lumea.
Toate sunt măsuri menite să ajute populația. Însă, piața se reglează în funcție de cerere și ofertă, iar costurile se pot regăsi tot la consumatori, avertizează specialiștii.
