În calitate de Șef al Statului Major Întrunit al armatei americane, generalul Mark Milley și-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor doi ani încercând să consolideze o coaliție internațională în sprijinul Ucrainei. La finalul acestei luni însă Milley își va încheia mandatul de 4 ani în fruntea Statului Major Întrunit al armatei americane lăsând în urma lui o moștenire aflată în umbra unor evenimente majore de pe scena politică internațională.
Nominalizat de Donald Trump
Șeful Statului Major Întrunit al armatei americane (Joint Chiefs of Staff) este ofițerul militar cu cel mai înalt rang în cadrul forțelor armate ale Statelor Unite și principalul consilier militar al președintelui Statelor Unite. Această funcție este ocupată pe o perioadă de 4 ani, la propunerea președintelui Statelor Unite și cu votul unei majorități a Senatului american.
Milley, un ofițer de infanterie a petrecut peste 43 de ani în armată înainte să fie nominalizat de către fostul președinte american Donald Trump. Acesta din urmă și-a anunțat decizia pe Twitter, numit acum X, în decembrie 2018, iar anunțul i-a luat prin surprindere pe mulți observatori de peste Ocean. Jim Mattis, la acea vreme Secretarul Apărării, îl recomandase pe generalul David Goldfein, Șeful de Stat Major al Forțelor Aeriene, pentru funcția de Șef al Statului Major Întrunit, însă Donald Trump a ignorat sugestia șefului Pentagonului.
Într-o zi ploioasă de septembrie, la Washington, Milley a depus jurământul de învestitură. În timpul ceremoniei, el a promis președintelui că „va oferi întotdeauna consiliere militară informată, sinceră și imparțială”. Trump, în remarcile sale, l-a numit pe Milley „remarcabil” și a spus că este un „prieten” care a meritat funcția. Ulterior însă, relația lui Trump cu Milley se va complica.
În lunile care au urmat numirii sale, Milley a intrat în centrul atenției presei americane, în contextul unor evenimente globale importante. Primul astfel de eveniment a vizat incursiunea violentă a forțelor militare turcești în nordul Siriei, pe fondul războiului civil sirian, cu scopul de disloca forțele kurde din regiune. Acest lucru punea însă în pericol siguranța militarilor americani din regiune. A urmat apoi raidul forțelor speciale americane care a dus la uciderea liderului ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi. La 3 ianuarie 2020, o dronă americană îl va ucide la Bagdad pe unul dintre cei mai importanți generali iranieni, Qasem Soleimani, șeful Forțelor Quds. Iranul va răspunde cu un baraj de rachete balisticie împotriva a două baze americane din Irak.
Fostul șef al Pentagonului, Mark T. Esper scria în memoriile sale că, în timp ce unii oficiali americani de rang înalt doreau o escaladare a conflictului cu Iranul, el și Milley au îndemnat la reținere. Esper l-a numit pe Milley „un partener important într-o perioadă extraordinar de complexă și de dificilă”, potrivit publicației The Washington Post.
Dezacordurile cu Trump
În mai 2020, după moartea lui George Floyd, eveniment care sute de proteste, Trump a cerut desfășurarea de forțe militare pe străzile orașelor americane. Milley și alți oficiali de rang înalt s-au opus însăm văzând un pericol în decizia președintelui de a scoate armata pe străzi.
Pe 1 iunie 2020, forțele de ordine au evacuat brusc și agresiv sute de manifestanți care protestau pașnic în Piața Lafayette din fața Casei Albe. Milley a fost surprins alături de Trump și alți oficiali, printre care și Esper, îndreptându-se spre o biserică din zonă, imediat după evacuarea manifestanților din Piața Lafayette. Milley s-a despărțit de grup la scurt timp însă criticii au afirmat că fostul președinte s-a fotografiat intenționat alături de Șeful Statului Major Întrunit, exploatând în felul acesta imaginea armatei americane. Acesta a fost momentul în care Milley s-a gândit să demisioneze, precizând că: „Nu ar fi trebuit să fiu acolo. Prezența mea în acel moment, în acel context, a creat percepția că armata este implicată în politica internă”. Ulterior Milley a fost convins să nu demisioneze.
Teama unei lovituri de stat
După episodul din Piața Lafayette, Milley a început să sublinieze periodic în discursurile sale că armata americană nu trebuie să se implice în chestiuni de politică internă. „Noi nu depunem un jurământ în fața unui rege sau a unei regine, a unui tiran sau a unui dictator. Nu depunem un jurământ în fața unui individ. Nu, nu depunem un jurământ față de o țară, un trib sau o religie. Noi depunem un jurământ față de Constituție”, a precizat Milley.
Momentul alegerilor prezidențiale din 2020 a reprezentat un alt episod îngrijorător pentru Milley. În discursurile sale, Donald Trump a contestat rezultatul alegerilor, lucru pentru care este și anchetat într-unul dintre numeroasele dosare. În timp ce Trump continua șirul de afirmații false legate de alegeri, Milley le-a împărtășit consilierilor teama că fostul președinte al SUA ar putea să folosească armata pentru a rămâne în funcție, potrivit autorilor cărții I Alone Can Fix It: Donald J. Trump's Catastrophic Final Year, Carol Leonnig și Philip Rucker.
Milley a comparat momentul cu episodul incendierii Reichstagului, din 1933, eveniment care a constituit pretextul folosit de Hitler pentru a instaura dictatura nazistă în Germania. „Acesta este un moment Reichstag”, le-a spus Milley consilierilor.
Tranziția și retragerea din Afganistan
După ce Joe Biden a preluat funcția de președinte al SUA, unii democrați s-au întrebat dacă pot avea încredere în Milley, unul dintre puținii oficiali americani de rang înalt care au rămas în funcție după tranziția de la administrația Trump. Milley a câștigat încrederea democraților pe parcurs, dar a continuat să se confrunte cu critici.
Un incident a avut loc în timpul unei audieri din Camera Reprezentanților, în iunie 2021, când republicanii au atacat Pentagonul, spunând că forțele militare americane se confruntă cu așa-zisul fenomen „woke”. Mai mulți republicani au criticat faptuș cî la Academia Militară West Point se preda un curs opțional despre identitatea de gen
Milley le-a spus republicanilor că, personal consideră „ofensator” faptul că armata este trasă la răspundere pentru „studierea unor teorii”. „L-am citit pe Mao Zedong. L-am citit pe Karl Marx. L-am citit pe Lenin. Asta nu mă face un comunist. Deci ce este în neregulă cu asta?”, a spus Milley.
În august 2021, retragerea precipitată a forțelor americane din Afganistan și instalarea unui nou guvern taliban la Kabul vor duce la un val de critici la adresa administrației de la Washington. Milley l-a sfătuit pe Biden să nu retragă toate forțele militare americane din Afganistan, iar mai apoi, în fața unei Comisii a Senatului american avea să numească căderea Kabulului drept un „eșec strategic”.
Invazia Ucrainei
La câteva luni după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, Kremlinul și-a început pregătirile pentru invazia Ucrainei, masând forțe militare la granița țării. Oficialii serviciilor de informații au prezis în mod corect intențiile Kremlinului, dar se așteptau la o cădere rapidă a Kievului. Rezistența Kievului și eșecul forțelor armate ale Moscovei au luat prin surprindere Washingtonul. De atunci Milley s-a aflat în centrul efoturilor americane de a strânge o coaliție internațională în sprijinul Ucrainei. Acesta a cultivat totodată o relație personală cu generalul ucrainean Valeri Zalujnîi, șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, omul din spatele principalelor decizii militare ale Kievului.
La împlinirea unui an de la invazia rusă a Ucrainei, Milley a precizat că ambele părți trebuie să recunoască faptul că victoria ar putea să nu fie „realizabilă prin mijloace militare”. El a făcut o comparație cu Primul Război Mondial, explicând cum, cu un secol mai devreme, strategii au prezis un sfârșit rapid războiului, dar în realitate confruntarea avea să devină una fără ieșire, cu milioane de victime și urma să pregătească terenul pentru cel de-al Doilea Război Mondial. „Lucrurile se pot înrăutăți, așa că atunci când există o oportunitate de a negocia, când se poate obține pacea, profitați de ea, profitați de moment”, a spus Milley.
Recent, Milley a evaluat contraofensiva ucraineană, spunând că în viziunea lui aceasta nu reprezintă un eșec al Kievului. „Ştiu că unii observatori afirmă că această ofensivă a eşuat. Ea nu a eşuat. Această ofensivă, deşi lentă, mai lentă decât era prevăzut, a rămas constantă”, a spus generalul american.
În concluzie, cel de-al 20-lea Șef al Statului Major Întrunit al armatei americane lasă în urma sa o moștenire complexă, marcată de numeroase evoluții pe scena internațională.
