Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Legile Educației, prezentate de Ligia Deca: Liceele vor putea organiza examen separat de admitere pentru 60% din locuri. Proba complementară la Bacalaureat

Legile Educației, care stau la baza proiectului România Educată, sunt prezentate azi, pentru prima dată în varianta oficială, la sediul Ministerului Educației.

Anunțul a fost făcut de ministrului Educației, Ligia Deca. După o lungă serie de amânări, oficialii vor lua, în sfârșit, decizii majore pentru învățământul din România.

Ligia Deca: Mandatele rectorilor sunt limitate. Durata este de cinci ani

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că proiectul de lege a învăţământului superior prevede că mandatul rectorilor este de cinci ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

"Mandatele rectorilor sunt limitate în mod clar. Durata unui mandat de rector este de cinci ani. Un mandat poate fi înnoit doar o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceaşi universitate mai mult de zece ani, indiferent de întreruperile celor două mandate", a spus Deca.

Potrivit acesteia, procedura pentru acordarea, retragerea, anularea titlurilor de doctor este una clară şi transparentă în acord cu cadrul legislativ existent, inclusiv cu deciziile Curţii Constituţionale.

"Aşa cum ştiţi, decizia CCR din vara anului trecut arată că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Aceeaşi decizie CCR mai subliniază că doar o instanţă judecătorească poate anula diploma de doctor. Am considerat că este nevoie să aducem mai multă transparenţă şi să punem mai mult accent pe prevenţie. Cum facem asta? Nu se mai poate renunţa unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susţinerea lor există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă publică, în aşa fel încât oricine doreşte să le poată consulta şi să poată sesiza eventuale abateri de le etica universitară înainte ca teza să fie susţinută în comisia respectivă. Universităţile analizează în primă instanţă sesizările de plagiat", a explicat ministrul.

CNATDCU va rămâne "garantul" calităţii şi integrităţii tezelor de doctorat

Deca a afirmat că, în cazul în care sunt suspiciuni cu privire la rezoluţia dată de către Comisia de Etică a universităţii, CNATDCU va rezolva contestaţiile.

"În cazul în care CNATDCU decide că o teză este plagiată, există o direcţionare clară legală pentru ca cei care au emis diploma, adică rectorul să meargă în instanţă şi să ceară anularea titlului sau dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca. (...) Se poate retrage acreditarea domeniului din cadrul universităţii ca instituţie organizatoare de doctorat, ceea ce înseamnă retragerea dreptului universităţii de a mai admite noi studenţi la doctorat. În cazul în care se constată abateri mai grave sau repetate, se poate merge până la retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de învăţământ superior", a mai arătat ministrul.

Ligia Deca a menţionat că în proiect sunt prevăzute şi sancţiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susţinere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare în procesul de emitere a titlurilor de doctor.

Ea a spus că CNATDCU va rămâne "garantul" calităţii şi integrităţii tezelor de doctorat. "CNATDCU propune motivat inclusiv invalidarea acestora în procesul iniţial de susţinere", a mai spus ministrul Educaţiei.

Ligia Deca: Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Examenul va avea o probă în plus

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a anunţat că prin noile legi ale Educaţiei, se propune ca examenul de Bacalaureat să se plieze pe fiecare profil, urmând să se introducă o probă complementară care vizează competenţe de bază.

"Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil. Vom avea Bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun şi îl aşteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competenţe lingvistice, limbă străină I, limbă străină II, tocmai pentru a creşte potenţialul de angajare şi adecvare a absolvenţilor pentru societatea viitorului, cele două probe la nivelul de competenţă diferită, în funcţie de câtă limbă străină s-a studiat pe parcursul orelor de liceu sau de gimnaziu", a explicat ministrul Educaţiei.

Ea a adăugat că, pe lângă forma actuală a examenului de Bacalaureat, va exista o probă complementară care vizează competenţe de bază.

"Pentru profilul uman va fi la matematică sau la ştiinţe ale naturii, pentru profilul real - o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filosofie, psihologie. Notarea, este vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis - respins", a menţionat Deca.

Potrivit acesteia, în sesiunile de vară - toamnă, elevii vor avea mai puţine discipline de examen, pentru că probele de competenţe lingvistice pentru limba I, limba II, probele de competenţe digitale, proba de competenţă complementară se vor putea da în timpul anului şcolar.

Ministrul Educaţiei: Bursele vor creşte; bursele de merit vor creşte de la 200 la 450 de lei pe lună

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că proiectul de lege a învăţământului preuniversitar prevede creşterea burselor pentru elevi, dar şi posibilitatea ca elevii cu capacitate de performanţă şcolară înaltă să poată promova doi ani de studiu într-un an şcolar.

"Creştem bursele. Astfel, bursele de merit vor creşte de la 200 de lei pe lună la 450 de lei pe lună. Bursele de performanţă care devin burse de excelenţă olimpică vor avea valoare pentru cei care au premii la olimpiade naţionale - 700 de lei pe lună, cei care aduc medalii de la olimpiadele naţionale - 1.000 de lei pe lună. (...) Elevii care câştigă medalii la sporturile olimpice organizate de federaţiile sportive naţionale vor beneficia de burse de merit", a afirmat ministrul, într-o conferinţă de presă, cu prilejul prezentării proiectelor de legi ale educaţiei naţionale.

Ligia Deca a mai spus că cele trei rute liceale - teoretic, vocaţional, tehnologic - vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior.

"De aceea şi bacalaureatul de adaptează cu profilul liceal. (...) Ne dorim să generalizăm învăţământul tehnologic dual până în anul 2027. Asta înseamnă că orice program de învăţământ tehnologic se va realiza în strânsă cooperare cu un angajator. (...) Includem şi învăţământul superior, practic în ruta duală completă este inclus învăţământul superior...(...) Sprijinim suplimentar consorţiile de învăţământ dual din care fac parte autorităţile publice locale, angajatorii, liceele tehnologice şi pot face parte şi universităţile", a susţinut ministrul Educaţiei. 

Ministrul Educaţiei: Evaluarea naţională rămâne în formula de acum; concurs de admitere - dacă liceele doresc

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că evaluarea naţională va rămâne în forma actuală, în noile legi ale educaţiei, liceele putând organiza, dacă doresc, concursuri de admitere la profilurile unde există concurenţă dovedită în ultimii ani.

"Evaluarea naţională rămâne în formula de acum - probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă pentru cei care îl urmează în această formă. Se introduce ideea de concurs de admitere la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani dacă liceele vor să scoată aceste locuri prin concurs. Pentru acele profiluri pe care le doresc scoase la concurs liceele pot alege două probe pliate pe profil. De exemplu, pentru chimie-biologie pot alege chimia şi biologia în aşa fel încât să poată selecta dedicat pentru potrivirea cu profilul respectiv", a precizat Ligia Deca.

Ea a explicat că pentru 60% din locurile de pe profilurile vizate se poate da concurs, 40% din locuri rămânând în repartizare computerizată.

"Din aceste 40%, prioritate pe 10% dintre acestea vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie rromă", a adăugat ministrul Educaţiei.

Ligia Deca a arătat că subiectele vor fi standardizate, unice şi elaborate de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în conformitate cu programele la nivel gimnazial cu un grad de dificultate adecvat competiţiei, respectiv mai degrabă pentru selecţie decât în forma de examen sumativ pe care o are evaluarea naţională.

Elevii evaluați periodic pentru stabilirea nivelului de alfabetizare funcțională

Printre noutăți se numără și faptul că elevii din ciclul primar vor fi evaluați periodic pentru stabilirea nivelului de alfabetizare funcțională, iar rezultatele vor fi publicate pe platforma Națională de alfabetizare funcțională.

De altfel, Ministerul Educației a anunțat și faptul că bursele școlare se vor dubla și vor ajunge la un total de 870.000, anul viitor.

Declarațiile făcute de ministrul Educației, Ligia Deca

„Proiectele au beneficiat de un amplu proces de consolidare și azi vor fi publice pe site.Pe ce s-au bazat: În primul rând, pe proiectul România Educată, schimbările la legislația conexă, decizii ale CCR.

Din cele 422 de măsuri, 75% sunt deja implementate sau în curs de implementare. De altfel, 21% sunt măsuri care țin de legislația secundară, 4% din măsuri.

În perioada 13 iulie - 22 august 2022 legile au stat în consultare publică, peste 4.000 de entități au contribuit în cadrul acestor dezbateri. După acest proces s-au strâns amendamente care au trebuit analizate.

Proiectele de modificare a legilor educației își propun reducerea analfabetismului funcțional în condițiile în care 5 din 10 elevi de 15 ani au competențe matematice sub nivelul minim. 4 din 10 elevi citesc un text și nu pot formula o concluzie. Rezultatele PISA au indicat un grad limitat de performanță, 2 din 10 elevi candidați la Bacalaureat nu l-au luat. Ne propunem creșterea calității formării inițiale. Liceele pedagogice și universitățile vor forma profesorii de învățământ primar.

Încercăm să profesionalizăm cariera didactică. Vom crește calitatea formării inițiale, corelat cu o formare continuă mai adecvată contextului. Vom generaliza masteratul didactic care include 80% practică – cei care se inscriu primesc bursă lunară egală cu salariul brut. Se înființează un centru național de formare didactică”, a declarat Ligia Deca.

Care sunt principalele modificări la Legile Educației

  • admiterea la liceu poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această posibilitate;
  • probele pentru limbile străine, proba de competențe digitale și proba "complementară" se pot susține pe parcursul anului școlar;
  • activitățile de "învățare remediala" vor fi incluse în norma didactică a profesorilor;
  • sistemul de evaluare printr-un proces de standardizare și digitalizare;
  • la pensionarea unui profesor, cadrul didactic primește o primă în cuantum de două salarii de bază;
  • va fi asigurată o sumă forfetară pentru cheltuielile de transport tuturor elevilor care nu merg la școală în localitatea de domiciliu și nu au acces la transport public prin curse regulate;
  • liceele pedagogice și universitățile vor forma profesorii de învățământ primar;
  • o dată la 5 ani – cadrele didactice vor trebui să obțină 15 credite transferabile;
  • începând cu anul școlar 2023-2024 se va derula programul național integrat "masa sănătoasă" pentru 1 milion de elevi;
  • programul "A doua șansă" pentru ciclul liceal va fi extins;
  • înființarea corpului de mentorat - Masterat didactic, care va include 80% practică. Pentru a-l face atractiv – bursă lunară egală cu salariul mediu brut, salariul unui debutant, indiferent dacă aceștia au parcurs sau vor parcurge alt masterat;
  • Bacalaureatul va fi adaptat pentru fiecare profil. Vor exista două probe de competențe lingvistice la limbă străină, pentru a crește potențialul de angajare;
  • în sesiunile de vară-toamnă elevii vor avea mai puține probe de examen la Bacalaureat - în timpul anului școlar vor putea fi susținute mai multe probe;
  • probă complementară pentru competențe de bază la Bacalaureat. Elevii de la real vor da examen la alegere la istorie, logică, filosofie, psihologie. Elevii de la uman, examen la matematică sau științele naturii – notarea se va face pe sistem admis/respins

Știrea inițială: În primul rând, elevii vor afla cum se modifică bacalaureatul și admiterea la colegii naționale. O altă problemă ridicată de participanții la discuții a fost finanțarea învățământului, iar reprezentanții sindicatelor au subliniat că unele dintre prevederile din aceste proiecte nu vor putea fi implementate în lipsa unei alocări bugetare adecvate.

Legile Educației depind de finanțare din PNRR

În plus, de aprobarea legilor educației depinde și o sumă din PNRR, potrivit premierului Nicolae Ciucă.

PNL insistă în coaliţie pentru ca anumite prevederi din Legile Educaţiei să rămână aşa cum au fost formulate în propunerile actualului ministru, Ligia Deca, potrivit unor surse liberale.

Printre acestea se numără: triplarea bugetului pentru burse şi creşterea numărului beneficiarilor; „Masa caldă” din şcoli devine „Masa Sănătoasă”, iar de acest program vor beneficia un milion de copii; calificări pentru fiecare profil, inclusiv cele teoretice, recunoscute/acceptate pe piaţa muncii; primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe ţară, cu condiţia asumării unei perioade minime de cinci ani şcolari pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ aflate în zone defavorizate; extinderea învăţământului în sistem dual în învăţământul postliceal şi universitar.

Liberalii insistă şi pentru alte prevederi: angajatorii care înfiinţează unităţi de educaţie timpurie (0 - 6 ani), destinate copiilor propriilor angajaţi, pot beneficia de facilităţi (de exemplu angajatorul poate opta pentru deducerea parţială din obligaţiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat);

Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, poate organiza unităţi de învăţământ de tip „şcoală românească din afara graniţelor ţării”, cu predare în limba română; se introduc zonele prioritare de educaţie pentru reducerea diferenţelor privind accesul, participarea şi rezultatele şcolare ale elevilor aflaţi în risc de excluziune socială; învăţământul dual poate fi continuat în cadrul universităţilor, care pot constitui consorţii pentru a oferi o educaţie de calitate.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE