În ciuda cererii lui Vladimir Putin, ca Ucraina să nu mai fie ajutată militar, liderii Uniunii Europene tocmai au semnat un nou document de sprijin pentru țara aflată în război cu Rusia de peste trei ani. UE dorește ca Ucraina să poată avea „propriile capacități militare și de apărare robuste, ca și componentă esențială”. Concluziile privind situația Ucrainei au fost aprobate de 26 de lideri.
Dar singurul lider european care nu a semnat a fost, din nou, Viktor Orban. Astfel, Ungaria face iarăși notă discordantă față de restul țărilor din comunitate. Iar această atitudine îl costă scump pe liderul de la Budapesta. Dacă în 2017, maghiarii aveau una dintre cele mai mici rate de șomaj din UE, la începutul lui 2024, șomajul a crescut la 4,5%, ceea ce nu s-a mai întâmplat în istoria modernă a țării.
Viktor Orban, singurul lider european care nu a semnat noul document de sprijin pentru Ucraina
În concluziile adoptate la summitului de la Bruxelles, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat angajamentul de a continua furnizarea de arme și muniții pentru a ajuta forțele armate ucrainene să reziste invaziei la scară largă a Rusiei.
„Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat și predictibil. Uniunea Europeană își menține abordarea 'pace prin forță', care necesită ca Ucraina să fie în cea mai puternică poziție posibilă, cu propriile capacități militare și de apărare robuste ca o componentă esențială. Aceasta face apel la statele membre să își intensifice urgent eforturile pentru a răspunde nevoilor militare și de apărare presante ale Ucrainei”, se arată în textul adoptat.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, vorbea despre un ajutor de 40 de miliarde de euro pentru Ucraina, dar această sumă nu este menționată în document, conform Euronews.com.
În ultimele săptămâni, prim-ministrul maghiar s-a dezlănțuit împotriva politicii UE privind Ucraina. Orbán este un critic vocal al asistenței militare acordate Kievului și, timp de aproape doi ani, a continuat să fie singurul care blochează trimiterea ajutorului prin intermediul unui fond comun al UE de 6,6 miliarde de euro. El a amenințat de două ori că va deraia prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, cedând doar în ultimul moment.
Oficialii și diplomații de la Bruxelles s-au obișnuit cu opoziția Budapestei și au recurs la formatul „extract” pentru a permite celor 26 de state să mențină un „text ambițios”, în loc să opteze pentru un „limbaj diluat”, pe care Orbán ar putea fi dispus să îl tolereze.
Textul aprobat joi, 20 martie, salută deschiderile diplomatice ale lui Trump și „solicită Rusiei să dea dovadă de o voință politică reală pentru a pune capăt războiului”, evocând spectrul unor noi sancțiuni ca modalitate de a „intensifica presiunea” asupra Kremlinului.
Cele 26 de state se angajează, de asemenea, să sprijine „eforturile de reformă ale Ucrainei pe calea sa către aderarea la UE”, un obiectiv pe care Orbán l-a încetinit cu puterea sa de veto.
În timpul discursului său adresat liderilor UE, Volodimir Zelenski a adresat o remarcă ușor voalată Ungariei pentru obstrucționismul său: „Este regretabil să spun acest lucru, dar este nevoie de o anumită presiune și în Europa însăși pentru a se asigura că tot ceea ce se promite se și întâmplă cu adevărat. Este pur și simplu antieuropean atunci când o persoană blochează decizii care sunt importante pentru întregul continent sau care au fost deja convenite. Eforturile europene care ar trebui să aducă mai multă securitate și pace sunt, de asemenea, obstrucționate în mod constant, iar eu cred că acest lucru este greșit”.
Cererea lui Putin de a opri complet ajutorul militar a fost respinsă de Donald Trump, care, după o convorbire telefonică cu Zelenski, a promis să ajute Ucraina să găsească sisteme suplimentare de apărare aeriană, „în special în Europa”, pentru a proteja infrastructura civilă.
