Ministrul ungar de Externe a afirmat că Ucraina ar lua măsuri ce ar duce la desființarea minorităților etnice și ar folosi fonduri europene în acest scop. Peter Szijjarto a catalogat această inițiativă drept ”inacceptabilă”, relatează agenția MTI, citată de Agerpres.
Șeful diplomației ungare a făcut aceste acuzații la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului la Geneva. Szijjarto a făcut referire la o propunere prin care familiile minorităților etnice din Ucraina ar urma să primească aproape 1.000 de euro în cazul în care copiii acestora sunt înscriși la școli cu predare în limba ucraineană, și nu în cea maternă.
Peter Szijjarto acuză autoritățile din Ucraina că se pregătesc să ia din miliardele de euro primite din partea Uniunii Europene ca ajutor destinat funcţionării ţării şi să folosească aceşti bani împotriva minorităţilor etnice.
Ministrul ungar de Externe a precizat că Guvernul de la Budapesta urmărește cu atenție problema minorităților etnice din Ucraina, în condițiile în care milioane de cetățeni ungari trăiesc în afara Ungariei.
Totodată, Peter Szijjarto a subliniat că din 2014 Ucraina încalcă în mod ”continuu şi sistematic” drepturile minorităţilor etnice prin adoptarea unor legi care fac imposibilă educaţia în limbile minorităţilor. Nici examenele de absolvire nu vor fi disponibile în limbile minorităţilor, la fel şi examenele de admitere şi învăţământul vocaţional, a mai spus șeful diplomației ungare.
Mai mult, ministrul ungar de Externe a menționat că directori de şcoli şi profesori din şcolile cu predare în limbile minorităţilor sunt concediaţi. Din acest motiv, Szijjarto a cerut autorităților de la Kiev restabilirea drepturilor dobândite anterior de minorităţile etnice în Ucraina.
Ungaria cere lansarea negocierilor de pace în Ucraina
Totodată, diplomatul a reiterat că Ungaria resimte în fiecare zi consecinţele tragice ale conflictului din Ucraina şi a lansat cea mai vastă campanie umanitară din istoria sa pentru a ajuta Ucraina.
"Răspunsul (...) nu trebuie să fie livrarea de arme, şi (...) nici introducerea de noi sancţiuni, care, de altfel, sunt mai dureroase şi mai dăunătoare pentru economiile europene decât pentru Rusia", a mai precizat ministrul ungar de Externe.
Potrivit acestuia, singura cale de a salva vieţi este cea a păcii, ”de aceea Ungaria, ca ţară vecină îndeamnă la stabilirea imediată a unei încetări a focului şi lansarea negocierilor de pace.
Ministrul ungar de Externe: Riscul unui al treilea război mondial, ”mai mare ca niciodată”
De asemenea, Peter Szijjarto a reiterat că riscul izbucnirii unui al treilea război mondial şi al unui conflict nuclear este acum ”mai mare ca niciodată”, motiv pentru care ”aş dori să îndemn comunitatea internaţională să-şi unească forţele pentru a opri războiul”
Într-un interviu acordat sâmbătă postului CNN, șeful diplomației ungare a amintit că numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. Din acest motiv, a insistat din nou că Ungaria pledează pentru negocieri de pace pentru încheierea războiului declanşat de Rusia în urmă cu un an.
"Ca ţară vecină, pentru noi o încetare imediată a focului şi pacea sunt vitale, nu doar pentru că suntem vecini, ci şi din cauza faptului că unguri mor în acest război", a subliniat Szijjarto, conform sursei citate.
Etnicii români, a treia cea mai mare minoritate din Ucraina
Potrivit Ambasadei României la Kiev, comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane).
Cei mai mulți etnici români locuiesc în regiunea Cernăuţi (181.780 de persoane), în regiunea Transcarpatia (32.152 de persoane), în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.
Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina: accesul la învăţământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare și retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti, arată sursa citată.
