Creșterea volumului ajutorului militar oferit Ucrainei de către țările occidentale, dar și pierderile grele suferite de armata rusă, în ultima perioadă, pe frontul din estul Ucrainei, au impus conducerii de la Moscova să-și intensifice atacurile pe un alt front – cel informațional. Concluzia aparține experților de la Institutul american pentru Studiul Războiului.
Potrivit acestora, prin promovarea unor “operațiuni de informare sub steaguri false”, Kremlinul încearcă distragerea atenției populației de la situația reală de front, dar și influențarea cancelariilor occidentale în vederea încetinirii livrărilor de armament, inclusiv a tancurilor moderne, pentru armata ucraineană.
Și unii analiști din Ucraina constată că mesajele din ultima perioadă ale autorităților de la Moscova au menirea de a plasa Rusia din poziția de stat agresor în cea de victimă, care are nevoie de o nouă mobilizare pentru “apărarea patriei” de occidentul agresiv. În această logică s-ar încadra și presupusul atac de ieri realizat de două grupuri de sabotori ucraineni asupra unor localități din regiunea Breansk a Rusiei.
Deși, președintele rus Vladimir Putin a catalogat acțiunea drept “atac terorist” și a vorbit despre victime printre civili, autoritățile de la Moscova nu au prezentat dovezi clare care să confirme implicarea Ucrainei.
La rândul său, Kievul a respins imediat acuzațiile și a spus că este vorba de o operațiune pusă la cale de Rusia.
Nu este primul caz când Rusia anunță atacuri asupra teritoriului său
Pe parcursul ultimelor zile ale lunii februarie, Moscova a anunțat despre un val de atacuri cu drone în diferite localități din țară. Două drone ar fi ajuns chiar lângă capitala rusă, lângă Moscova, și ar fi vizat infrastructura de gaze.
Atacuri similare, inclusiv asupra unei baze petroliere, centrale electrice și unități militare, ar fi fost și în regiunea Krasnodar, peninsula Crimeea, inclusiv orașul Sevastopol, acolo unde se află baza flotei ruse de la Marea Neagră. Deși unele atacuri s-ar fi produs la o distanță considerabilă de granița cu Ucraina, adânc în teritoriile ruse, Moscova a sugerat că în spatele acestora ar sta Ucraina. Informațiile au fost, de fiecare dată, dezmințite de Kiev.
Un alt punct fierbinte al frontului informațional a devenit regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din Republica Moldova, unde Rusia menține un contingent de până la două mii de soldați. Totul a pornit de la anunțul Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, că armata ucraineană ar pregăti un atac asupra Transnistriei, în vederea distrugerii contingentului rus, dar și a forțelor militare separatiste.
Rușii au sugerat că autoritățile moldovene ar fi de acord și ar contribui la atac, fiind susținute de armata română. Atât Kievul, cât și Chișinăul, dar și autoritățile de la București, au respins vehement acuzațiile.
Oficiali din Armata ucraineană au confirmat, însă, că deține trupe la granița cu Moldova, pe segmentul transnistrean, dar acestea au fost dislocate, încă la începutul invaziei Ruse și au scopul de a preveni un eventual atac din partea militarilor ruși din regiune.
