Comisia Europeană a prezentat miercuri propunerea de buget pentru perioada 2028–2034. Este un plan important, care trebuie să asigure finanțarea Uniunii în fața unor provocări fără precedent.
Bugetul inspirat de crize
Propunerea este profund influențată de experiențele din primul mandat al lui von der Leyen. La scurt timp după ce a preluat funcția în Bruxelles, o figură relativ necunoscută venită din Berlin, a fost confruntată cu pandemia COVID-19, fiind nevoită să creeze un fond de redresare, să repare lanțurile de aprovizionare și să negocieze contractele de vaccin pentru cele 27 de state membre. Apoi a trebuit să gestioneze consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, creșterea prețurilor la energie, inflația record, concurența feroce din partea Chinei și o serie de dezastre naturale.
Tarifele comerciale impuse de fostul președinte american Donald Trump sunt cel mai recent capitol dintr-un șir de crize care au pus sub o presiune fără precedent finanțele UE, punând la îndoială capacitatea colectivă de a răspunde rapid la evenimente neprevăzute.
Von der Leyen a propus un buget mai flexibil, care oferă mai multă libertate de acțiune pentru a distribui rapid fondurile acolo unde sunt necesare.
„Am fost martoră la crize încă de la începutul mandatului meu,” a spus ea. „De fiecare dată a fost extrem de dificil să reacționăm rapid și cu forța financiară necesară. Pentru că bugetul nostru este conceput astfel încât 90% din bani sunt deja fixați.”
Această strategie reprezintă o ruptură ambițioasă față de modelul tradițional al Cadrului Financiar Multianual (CFM), care era bazat pe alocări clare pentru programe specifice gestionate de departamentele specializate ale Comisiei.
Cele 52 de programe actuale vor fi reduse la doar 16, iar o parte din fonduri nu va fi alocată în avans, facilitând realocarea rapidă a banilor în funcție de circumstanțe.
Totodată, von der Leyen propune un mecanism special de până la 400 miliarde de euro în împrumuturi, disponibile pentru statele membre doar în caz de criză neașteptată.
„Este o opțiune pe care o avem, dar care nu va fi folosită în vremuri normale,” a precizat ea.
Ce includ cei trei piloni
Una dintre cele mai vizibile modificări este fuziunea celor două cele mai mari fonduri bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC) și fondurile de coeziune.
În loc să fie entități separate, ele vor fi reunite sub primul pilon: Parteneriate Naționale și Regionale, cu o valoare totală de 865 miliarde de euro.
Această fuziune vine cu reduceri semnificative, comparativ cu bugetul actual în care PAC și coeziunea reprezintă peste 60% din alocări.
Această tăiere profundă va fi contestată fierbinte de țările din sud, îngrijorate de reacția sectorului agricol, și de țările din est, care depind de politica de coeziune pentru a reduce decalajele față de statele mai bogate.
În schimb, reducerea va fi salutată de țările din vest și nord, care cer de mult timp o alocare mai mare pentru priorități moderne, cum ar fi acțiunea climatică, apărarea, securitatea, cercetarea și tehnologia de vârf.
Această cerere a fost susținută și de raportul semnat de fostul premier italian Mario Draghi, care a cerut „schimbări radicale” pentru a opri declinul competitivității UE în fața SUA și Chinei.
Răspunsul lui von der Leyen: Fondul European pentru Competitivitate, în valoare de 410 miliarde de euro, menit să atragă capital privat pentru a amplifica efectul banilor publici, adesea considerați insuficienți.
Al treilea pilon reunește toate instrumentele de politică externă sub umbrela Europa Globală, în valoare de 200 miliarde de euro. Din aceștia, 100 miliarde vor merge exclusiv către Ucraina, pentru reconstrucție și redresare.
Modelul urmează exemplul facilității de 50 miliarde de euro pentru Ucraina aprobată la începutul lui 2024, care a fost creată pentru a asigura sprijin constant, fără riscul vetourilor interne.
Von der Leyen dorește extinderea acestui model pentru a asigura asistență de durată Ucrainei, în contextul în care sprijinul SUA se diminuează, iar procesul de aderare a Ucrainei este blocat de veto-ul Ungariei.
Alte cheltuieli și datorii vechi
Pe lângă cei trei piloni, schița bugetară include:
- 292 miliarde de euro pentru alte cheltuieli: protecție civilă, piața unică, justiție, administrație.
- 49 miliarde de euro pentru Erasmus, programul de schimb pentru studenți.
În paralel, Comisia va începe să ramburseze datoria generată de pandemia COVID, estimată la 24 miliarde de euro pe an, un element care nu a existat în bugetul anterior.
Bruxelles-ul insistă că fondul de redresare trebuie rambursat integral prin resurse proprii, precum:
- taxele vamale
- taxa pe valoare adăugată (TVA)
- sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)
- noile taxe propuse
Ținta este strângerea a 58,5 miliarde de euro pe an.
PE: Propunerea de buget a Comisiei „nu este suficientă” pentru a face față provocărilor cu care se confruntă UE
Proiectul de buget al Uniunii Europene pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034 (CFM) 'nu este suficient' pentru a face față provocărilor cu care se confruntă UE, avertizează coraportorii Parlamentului European pentru CFM și cei pentru resurse proprii, afirmând că plafonul de cheltuieli de 1,26% va impune reduceri ale programelor emblematice, în același timp cu rambursarea datoriilor, potrivit unui comunicat de presă emis miercuri de Comisia pentru bugete (BUDG) din Parlamentul European.
Într-o declarație comună, coraportorii pentru bugetul pe termen lung al UE, Siegfried Mureșan (PPE, România) și Carla Tavares (S&D, Portugalia), și coraportorii pentru resurse proprii, Sandra Gomez Lopez (S&D, Spania) și Danuse Nerudova (PPE, Cehia), atrag atenția, printre altele, că proiectul de buget nu lasă fonduri suficiente pentru prioritățile critice, iar programe-cheie vor fi în pericol, în timp ce, pe de altă parte, supravegherea democratică din partea PE va fi amenințată.
Coraportorii pentru CFM subliniază o deficiență fundamentală a planului Comisiei: cu un buget de doar 1,26% din venitul național brut, care include 0,11 % din VNB pentru rambursările datoriei NextGenerationEU și ținând seama de inflație, UE va sta pe loc. Acest proiect de buget nu lasă fonduri suficiente pentru prioritățile critice, inclusiv competitivitatea, coeziunea, agricultura, apărarea, adaptarea la schimbările climatice și investițiile necesare pentru o economie durabilă care să funcționeze pentru toți. Punctul de plecare al propunerii arată o lipsă uimitoare de ambiție. 'Oricum am încerca să prezentăm acest pachet, avem de a face cu o înghețare a investițiilor și a cheltuielilor reale - plus rambursarea împrumuturilor NextGenerationEU. Acesta este statu-quo-ul, despre care Comisia a insistat întotdeauna că nu este o opțiune', afirmă coraportorii.
„Actualul CFM a arătat în mod clar riscurile de a asocia rambursarea dobânzii NextGenerationEU cu bugetele programelor. Acest lucru exercită o presiune enormă asupra priorităților de bază și duce la tăieri ale fondurilor. Un buget al UE mai puternic nu poate fi construit pe greșelile din trecut”, a subliniat coraportorul Siegfried Mureșan.
„Nu vom permite ca finanțarea priorităților noastre esențiale să fie compromisă de rambursarea NextGenerationEU”, a declarat coraportoarea Carla Tavares.
PE avertizează: „Megafondurile-umbrelă” pun în pericol coeziunea UE
Parlamentul European și-a exprimat deja profunda îngrijorare cu privire la structura propusă, avertizând că transformarea programelor de succes în „megafonduri-umbrelă” riscă să submineze politicile dovedite care au dat rezultate concrete și au îmbunătățit nivelul de trai. Carla Tavares a subliniat în continuare că „UE se bazează pe solidaritate și coeziune economică, socială și teritorială, convergența ascendentă este un factor definitoriu al proiectului UE”.
Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de propunerile care ar putea slăbi rolul autorităților locale și regionale în gestionarea fondurilor și ar putea întoarce fermierii împotriva regiunilor sau regiunile împotriva guvernelor naționale.
Siegfried Mureșan a insistat că: „Nu vom aproba un buget care promovează planuri naționale fragmentate care nu au nicio legătură cu obiectivele europene. Europa are nevoie de o viziune comună - nu de 27 de liste de cumpărături separate. Un buget real al UE nu poate fi redus la cel mai mic numitor comun al preferințelor naționale.”
Coraportorii CFM sunt 'foarte alarmați de elementele propunerii care ar putea marginaliza rolul Parlamentului European, singura instituție aleasă în mod direct, în calitate de colegiuitor, care are atât autoritate bugetară, cât și autoritate care acordă descărcarea de gestiune'.
Aceștia insistă asupra faptului că orice nou mecanism bazat pe performanță pentru ca statele membre să acceseze fonduri trebuie să includă o supraveghere parlamentară solidă și nu poate eluda controlul democratic al cheltuielilor UE.
„Bugetul nu este un bancomat pentru Comisia Europeană”, a avertizat Siegfried Mureșan, promițând în același timp să apere puterea Parlamentului de a-l supraveghea.
„Bugetul propus trebuie să fie transparent și să garanteze că Parlamentul își menține prerogativele depline asupra alocării și monitorizării bugetare, susținute de o structură bugetară detaliată care să permită o supraveghere semnificativă”, a solicitat Carla Tavares.
„Parlamentul este pregătit să își utilizeze pe deplin toate competențele pentru a se asigura că următorul buget pe termen lung corespunde ambițiilor și provocărilor Uniunii și se află sub control democratic deplin. Parlamentul este pregătit să se implice constructiv, dar în același timp ferm”, au concluzionat coraportorii.
Ursula von der Leyen vrea un buget al UE mai mare pentru 2028–2034
Ursula von der Leyen a prezentat proiectul pentru noul buget al Uniunii Europene, în valoare de 2.000 de miliarde de euro în perioada 2028 și 2034, o creștere considerabilă prin comparație cu cel de 1,210 miliarde de euro aprobat în vara anului 2020, notează Euronews.com.
Potrivit proiectului, structura bugetului UE are la bază trei piloni principali.
- 865 de miliarde de euro pentru agricultură, pescuit, coeziune și politica socială.
- 410 de miliarde de euro pentru competitivitate, inclusiv cercetare și inovare.
- 200 de miliarde de euro pentru acțiunea externă, inclusiv 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Președintele Comisiei Europene susține că noul buget al UE va fi „mai strategic, mai flexibil și mai transparent”.
„Investim mai mult în capacitatea noastră de a reacționa și în independența noastră, însă în mod fundamental contribuțiile statelor membre la bugetul UE vor rămâne la același nivel, pentru că propunem o modificare substanțială a noilor resurse proprii”, a anunțat Ursula von der Leyen.
Agricultura și investițiile în oameni, printre priorități
„Voi menționa cinci domenii cheie. Încep cu primul - investițiile în oameni, în statele membre și în regiunile europene. Nucleul dur în acest caz sunt planurile de parteneriat naționale și regionale - 865 de miliarde de euro care stau la baza investițiilor și reforme.
În centrul acestor planuri de parteneriat rămân agricultura și coeziunea. Sunt pilonii centrali ai solidarității europene și investițiilor în modelul european”, a anunțat șefa Comisiei Europene.
300 de miliarde de euro pentru sprijinirea agricultorilor . „Punem de o parte bani pentru regiunile mai puțin dezvoltate”
„E vorba de 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor, dubla rezervă pentru agricultură, pentru a proteja veniturile agricultorilor.
În plus, punem de o parte bani pentru regiunile mai puțin dezvoltate pentru că investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate să se bucure de cel puțin 218 miliarde de euro. Două miliarde de euro cel puțin pentru pescuit”, a menționat Ursula von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene: Triplăm investițiile pentru gestionarea frontierelor
„Planurile de parteneriat naționale și regionale oferă resursele financiare și pentru politicile sociale și aici pentru prima oară avem o țintă pentru cheltuielile sociale de 14%, în toate domeniile de politici. Pentru prima oară, vom urmări finanțarea socială.
Triplăm investițiile în migrație și pentru gestionarea frontierelor pentru că frontierele europene sunt o răspundere comună.
Triplăm fondul de solidaritate pentru a acționa în mod rapid și decisiv în momentul în care trebuie să facem față crizelor, dezastrelor.
Obiectivul acestor planuri de parteneriat naționale și regionale este ca statul membru să elaboreze un unic plan cu priorități europeni și acest plan să aducă laolaltă, să integreze diferitele fonduri în așa fel încât să-l putem gestiona mai bine”, a mai precizat președintele Comisiei Europene.
Bugetul de bază al Uniunii este în prezent de aproximativ 1.200 de miliarde de euro
Sub presiunea unei posibile revolte interne în cadrul colegilor comisarilor, președinta Ursula von der Leyen a cedat. A promis mai mulți bani pentru regiunile sărace decât intenționase inițial, iar acest angajament ar fi inclus în planul pe care îl prezintă astăzi.
Bugetul de bază al Uniunii este în prezent de aproximativ 1.200 de miliarde de euro. Însă părerile sunt împărțite: unele țări cer o creștere zero, altele vor dublarea sumei. Așa că, nu e de mirare că negocierile se anunță extrem de dificile și încep cu trei ani înainte de 2028.
O taxă anuală pentru marile companii
Pentru a stimula acest buget, Bruxelles-ul vine și cu o propunere nouă: o taxă anuală pentru marile companii. Conform planului Comisiei Europene, taxa ar urma să se aplice grupurilor cu o cifră de afaceri de cel puțin 50 de milioane de euro.
Această taxă face parte dintr-un efort mai larg de a aduce noi surse de finanțare independente pentru bugetul comun. Proiectul Comisiei are nevoie de sprijinul unanim al statelor membre pentru a intra în vigoare.
