Militarii bolivieni rebeli, pe care președintele Luis Arce i-a acuzat c-au încercat o ”lovitură de stat”, s-au retras din piața pe care au ocupat-o cu vehicule blindate în fața palatului prezidențial din La Paz. De asemenea, şeful Armatei, care ar fi încercat să preia puterea în Bolivia, a fost arestat.
Mai multe unități ale armatei s-au poziționat miercuri după-amiază în în Piaţa Murillo din La Paz, unde se află sediul președinției din Bolivia, iar acolo au adus un tanc și mai multe vehicule blindate.
Președintele Luis Arce a denunțat ”mişcările neregulate ale anumitor unităţi ale armatei boliviene”. ”Democraţia trebuie să fie respectată", a scris el, pe platforma X, potrivit Agerpres.
Armata din Bolivia a încercat să provoace o lovitură de stat ca să ”restructureze democrația”
Militarii rebeli dintr-un vehicul blindat au încercat să spargă o uşă metalică a sediului preşedinţiei, Palacio Quemado. Apoi, şeful Armatei, generalul Juan José Zuniga, a pătruns pentru scurt timp în palat.
Generalul Zuniga a anunțat atunci că Armata vrea să "restructureze democraţia" în Bolivia.
"Forţele armate încearcă să restructureze democraţia, să facă din ea o democraţie adevărată. Nu cea a câtorva, nici cea a câtorva stăpâni care conduc ţara de 30 sau 40 de ani", a declarat șeful Armatei în faţa palatului prezidențial, înconjurat de soldaţi, potrivit sursei citate.
De cealaltă parte, într-un mesaj video adresat naţiunii alături de miniştrii Guvernului, președintele Arce a lansat un apel la mobilizare.
”Avem nevoie ca poporul bolivian să se organizeze şi să se mobilizeze împotriva loviturii de stat, în favoarea democraţiei”, a afirmat președintele Boliviei.
Generalul rebel care ar fi pus la cale lovitura de stat din Bolivia a fost arestat
În consecință, președintele bolivian l-a demis şi arestat pe generalul rebel şi a numit un nou comandament al forţelor armate.
La rândul său, fostul preşedinte Evo Morales (2006-2019) a avertizat pe X că "se pregăteşte o lovitură de stat".
”Militari şi tancuri sunt desfăşuraţi în Piaţa Murillo”, a precizat Morales, făcând apel la ”o mobilizare naţională pentru apărarea democraţiei”.
Generalul Zuniga a afirmat luni, într-un interviu, că îl va aresta pe Evo Morales dacă va plănui să candideze la preşedinţie, deși Curtea Constituţională a decis în decembrie 2023 că acestuia nu îi mai este permis.
”Legal este descalificat, nu mai poate fi preşedinte al acestei ţări", a declarat generalul.
Militarii "sunt braţul armat al ţării şi vom apăra Constituţia cu orice preţ", a adăugat el.
Partidul la putere în Bolivia, Mişcarea către socialism (MAS), este profund divizat între Arce şi Morales, cândva aliaţi, dar acum adversari în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2025.
Evo Morales caută să obţină nominalizarea în numele MAS. Luis Arce nu şi-a depus deocamdată candidatura oficială.
Tensiunile din Bolivia, în atenția comunității internaționale
Situaţia din Bolivia a fost denunţată de majoritatea statelor din America de Sud.
Secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Luis Almagro, a menționat că ”nicio formă de încălcare a ordinii constituţionale nu va fi tolerată" în Bolivia.
Aflat la Asuncion, unde până vineri are loc adunarea generală a organizaţiei, Almagro și-a exprimat ”solidaritatea cu preşedintele Luis Arce”.
Totodată, preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, preşedinta în exerciţiu a Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC), a îndemnat ţările membre ale grupului să "condamne fascismul care atacă astăzi democraţia în Bolivia şi a cerut deplin respect pentru puterea civilă şi Constituţie".
În Europa, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a chemat la "respectarea democraţiei şi statului de drept" în Bolivia.
Statele Unite au afirmat că urmăresc situaţia "îndeaproape", lansând un apel la calm, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
