Chile, Argentina și Bolivia formează „triunghiul litiului” deoarece în aceste țări din America de Sud se află aproape 56% dintre rezervele de litiu identificate la nivel mondial. Oamenii care locuiesc în apropierea acestor exploatații miniere mărturisesc că încă nu resimt beneficiile noii curse mondiale pentru acest metal esențial în realizarea bateriilor necesare mașinilor electrice și se tem că zonele din care este extras litiul vor rămâne fără apă.
Litiul este o componentă esențială a bateriilor care propulsează mașinile electrice. Supranumit „petrolul secolului XXI” sau „aurul alb”, acest metal poate fi găsit în cantități mari în Chile, Argentina și Bolivia. În contextul în care țări din întreaga lume au în plan să renunțe treptat la combustibilii fosili, producția de litiu a luat amploare în ultimii ani.
În schimb, oamenii care trăiesc în apropierea exploatațiilor de litiu trăiesc la limita sărăciei
„Nu mâncăm litiu, nici baterii. Noi bem apă”, a declarat Veronica Chavez, președintele comunității indigene Santuario de Tres Pozos, din apropierea localității argentiniene Salinas Grandes, unde se află rezerve importante de litiu, potrivit Euronews.com.
De ce extracția de litiu dăunează mediului
Este nevoie de aproape 2,2 milioane de litri de apă pentru a produce o tonă de litiu. Localnicii se tem că industria extractivă pune în pericol mediul înconjurător.
În America de Sud, litiul este extras din saline. Apa sărată care conține metalul este adusă la suprafață din lacurile sărate subterane pentru a se evapora. Tehnica este diferită de cea folosită în Australia, cel mai mare producător de litiu din lume, care extrage metalul din rocă.
Modul în care este obținut litiul în America de Sud a generat îngrijorări tot mai mare cu privire la impactul asupra resurselor de apă subterană din unele regiuni deja predispuse la secete prelungite. Recent, au dispărut specii de flamingo, precum și de copaci.
Prețul litiului, creștere spectaculoasă
Aproape 56% din rezervele mondiale identificate de 89 de milioane de tone se află în triunghiul din America de Sud, potrivit Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS).
În medie, prețul litiului a crescut de la 5.730 de euro pe tonă în noiembrie 2020 la 60.780 de euro pe tonă în septembrie 2022.
În Chile, rezervele de litiu provin exclusiv din Deșertul Atacama. 26% din producția globală a acestui metal a provenit în 2021 de aici, conform datelor USGS.
Statul chilian a început extracția de litiu în 1984 și a devenit un lider în acest domeniu, în special, datorită nivelului scăzut de precipitații și a radiațiilor solare puternice care accelerează procesul de evaporare.
În schimb, legislația din Chile a împiedicat companiile să concesioneze saline de la Guvern, după ce regimul dictatorial a lui Augusto Pinochet a declarat că acest metal este o „resursă strategică” întrucât ar putea fi folosit pentru bombele atomice, notează sursa citată.
Doar companiile Chile's SQM și American Albemarle au obținut autorizația de a exploata metalul și plătesc taxe aproape 40% din vânzări.
În primul trimestru din 2022, veniturile din extracția litiului au contribuit, pentru prima oară, la bugetul public, mai mult decât cele obținute de pe urma cuprului, principalul metal din Chile, arată datele guvernamentale.
Cu toate acestea, consecințele asupra mediului au început să se intensifice, iar localnicii se tem că situația se va înrăutăți în următorii ani.
Mineritul de litiu a afectat specii de păsări și de copaci în Chile
În 2022, autorii unui studiu realizat de publicația științifică britanică Royal Society au ajuns la concluzia că există o legătură între mineritul de litiu și scăderea populației a două specii de păsări flamingo în zona salinelor din Atacama.
"Dezvoltarea de tehnologii pentru a încetini schimbările climatice a fost identificată drept un imperativ global. Cu toate acestea, astfel de tehnologii "verzi" ar putea avea un impact negativ asupra biodiversității", se arată în studiu.
În urma unei inspecții la situl SQM - care raportase folosirea a aproape 400.000 de litri de apă pe oră în 2022 - a scos la iveală că o treime din roșcovii (carobii) din zonă au fost compromiși
Ulterior, o altă cercetare a indicat drept cauză lipsa de apă pentru acest fenomen.
„Vrem să știm, cu siguranță, care a fost impactul real al extragerii apelor subterane", a declarat Claudia Perez, o localnică din valea râului San Pedro, pentru sursa citată.
Ea a afirmat că nu este împotriva extracției de litiu, cu condiția să existe măsuri pentru a ”diminua impactul negativ asupra oamenilor”.
Argentinienii se temă că sunt „sacrificați” pentru a salva planeta
De cealaltă parte a Anzilor, în Argentina, lacurile sărate din Jujuy, alături de provinciile învecinate Salta și Catamarca, reprezintă a doua cea mai mare resursă de litiu din lume.
Cu foarte puțin restricții privind extracția și un nivel scăzut de impozitare de doar 3%, Argentina a devenit al patrulea cel mai mare producător de litiu, cu doar două extracții miniere.
Companii locale, precum și investitori din Statele Unite, China, Franța și Coreea de Sud, au în desfășurare proiecte în domeniul extracției de litiu. Astfel, Argentina speră că depășească Chile din această perspectivă până în 2030.
În schimb, nu toți argentinienii consideră că extracția de litiu va salva planeta.
„Nu este așa cum spun ei (companiile implicate în extracția litiului), că vor salva planeta. Mai degrabă, noi trebuie să ne sacrificăm viața pentru a salva planeta”, a afirmat Veronica Chavez, reprezentant al organizației Santuario de Tres Pozos din provincia Jujuy.
„Vreau să ne lase în pace. Nu vreau litiu. Sunt îngrijorat de viitorul nepoților mei”, a spus un argentinian de 47 de ani, conform sursei citate.
Bolivia a naționalizat hidrocarburile, inclusiv litiul
De asemenea, Bolivia deține un sfert din resursele globale de litiu, conform USGS. Cu toate acestea, jumătate dintre locuitorii din regiunea bogată în argint, staniu și litiu trăiesc în sărăcie.
Fostul președinte Evo Morales a naționalizat hidrocarburile și alte resurse, precum ar fi litiul, la începutul mandatului său din 2006-2019. El a promis că Bolivia va stabili prețul global al metalului.
În Rio Grande, un orășel din apropierea uzinei de litiu Yacimientos de Litio Bolivianos (YLB), planurile lui Morales au fost întâmpinate cu entuziasm. În 2014, Donny Ali, un avocat de vârstă de 34 de ani, a deschis hotelul Litium, în așteptarea unui boom economic.
„Ne așteptam la o dezvoltare tehnologică industrială majoră și, mai mult decât orice, la condiții de viață mai bune. Nu s-a întâmplat”,, a declarat el pentru AFP.
În speranța de a impulsiona o ramură aflată în dificultate, Guvernul Boliviei l-a deschis domeniul extracției litiului pentru investitorii privați în 2018, cu toate că legislația internă nu a deznaționalizat încă această resursă și nu a început încă nicio extracție privată.
În prezent, Chile, Argentina și Bolivia se orientează acum spre producția de baterii, chiar și spre construirea de mașini electrice - ca o modalitate prin care resursele naturală de litiu ar putea declanșa o nouă revoluție industrială.
„Există o posibilitate concretă ca America Latină să devină următoarea Chină”, este de părere economistul Juan Carlos Zuleta.
Până atunci, hotelul Lithium rămâne închis.
