Ministrul francez de interne a promis un „răspuns gradual” după ce Algeria a refuzat să coopereze cu privire la o listă de aproximativ 60 de cetățeni algerieni pe care Franța intenționează să îi expulzeze. De câteva luni, Algerul respinge sistematic repatrierea cetățenilor algerieni care au comis infracțiuni sau s-au radicalizat în Uniunea Europeană. Iar impasul cu Parisul nu este pe cale să se încheie.
Tensiuni diplomatice după ce Algeria a refuzat să repatrieze niște cetățeni expulzați din Franța
Cei aproximativ 60 de cetățeni algerieni sunt considerați amenințare la adresa ordinii publice în Franța și a căror expulzare în Algeria a fost solicitată „în mod prioritar” de Ministerul francez de Interne.
Într-un comunicat de presă, diplomația algeriană a insistat asupra faptului că „Algeria își reafirmă respingerea categorică a amenințărilor și a tentativelor de intimidare, precum și a somațiilor, ultimatumurilor și a oricărui tip de limbaj amenințător”.
Parisul mai este acuzat că „pune sub semnul întrebării canalul tradițional de tratare a cazurilor de expulzare” și că aplică „o abordare selectivă (...) a acordurilor bilaterale și internaționale”.
Comunicatul insistă, de asemenea, asupra faptului că „Algeria este motivată doar de dorința de a-și îndeplini datoria de protecție consulară față de compatrioții săi” și invită însărcinatul cu afaceri francez „să urmeze canalul obișnuit, în acest caz, cel stabilit între prefecturile franceze și consulatele algeriene” și să „procedeze de la caz la caz”.
Franța amenință cu măsuri adecvate în cazul Algeriei
Ministrul francez de Interne, Bruno Retailleau, a reacționat rapid.
„Regret că Algeria refuză să aplice dreptul internațional. Așa cum a decis comitetul interministerial prezidat de prim-ministru, va fi pus în aplicare un răspuns gradual”, a declarat Ministrul francez de Interne, Bruno Retailleau, pe rețelele de socializare.
Rima Hassan, deputat european din partea partidului radical de stânga La France Insoumise, care consideră guvernul francez responsabil pentru deteriorarea relațiilor franco-algeriene, a cerut imediat demisia lui Retailleau, conform Euronews.com.
De cealaltă parte a spectrului politic, extrema dreaptă l-a acuzat de „impotență” pe reprezentantul Poliției franceze și a cerut autorităților să fie mai dure cu omologii lor nord-africani.
„Poporul francez nu ar înțelege dacă guvernul nu ar reacționa ferm la numeroasele provocări ale regimului algerian, care își încalcă obligațiile din tratat”, a declarat Marine Le Pen, lidera extremiștilor.
Jordan Bardella, tânărul președinte al partidului extremist, a declarat că Retailleau este „cu spatele la zid” și l-a îndemnat să ia măsuri.
Măsurile de represiune la care a făcut aluzie Retailleau ar putea varia de la sancțiuni individuale la punerea în discuție a tuturor acordurilor dintre Franța și Algeria.
Guvernul francez a anunțat deja că „suspendă” acordul din 2007, care permite deținătorilor de pașapoarte diplomatice algeriene să efectueze scurte șederi în Franța, fără viză. În plus, potrivit unei note interne a Ministerului de Interne, care a ajuns în presă, guvernul ar putea chiar să ia în considerare „oprirea despăgubirilor” pentru victimele testelor nucleare franceze efectuate în Sahara algeriană între 1960 și 1966.
Deși acordurile din 1968 privind migrația, care facilitează stabilirea și reîntregirea familiilor algerienilor, sunt deja în atenția guvernului, acestea au acum un efect foarte redus asupra circulației și șederii algerienilor în Franța. Acest angajament a fost denaturat progresiv, de-a lungul deceniilor, în special ca urmare a efectelor războiului civil algerian din anii 1990 și a punerii în aplicare a efectului spațiului Schengen.
În plus, acordurile din 1968 penalizau studenții algerieni care, spre deosebire de alți studenți, nu aveau dreptul la permis de ședere multianual și trebuiau să își reînnoiască viza în fiecare an. În schimb, acordul din 1980, care a fost completat după un protocol din 2016, s-a dovedit mai puțin controversat. Acesta acordă beneficii sociale anumitor algerieni care trăiesc în Franța, inclusiv pensii, alocații familiale și asistență medicală.
Relațiile dintre Paris și Alger sunt complicate din cauza trecutului colonial al țării africane, dar s-au deteriorat în special din iulie anul trecut, când Emmanuel Macron a înfuriat Algeria recunoscând un plan de autonomie pentru regiunea Sahara Occidentală, aflată sub suveranitate marocană.
Deși relațiile diplomatice nu au fost rupte, oficialii francezi susțin că Algerul adoptă o politică menită „să șteargă” prezența economică a Franței în țară, schimburile comerciale scăzând cu 30% din vară, potrivit Reuters.
Un alt subiect de dispută este arestarea scriitorului franco-algerian Boualem Sansal (75 de ani) care se află într-o închisoare din Algeria, de la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut.
