Liderii statelor UE, reuniţi joi şi vineri la un summit european, s-au angajat să continue furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, înaintea celei de-a doua ierni de război cu Rusia, potrivit unei declaraţii comune a summitului consultate de agenţia DPA.
În aceeaşi declaraţie, UE promite Ucrainei livrarea unor generatoare electrice suplimentare şi staţii mobile de încălzire.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus mobilizarea a încă 20 de miliarde de euro pentru ajutorul militar destinat Ucrainei pentru perioada 2024-2027, separat de ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru Ucraina şi discutat de liderii europeni la summit.
Costul războiului din Ucraina apasă tot mai greu pe bugetul UE
Costul războiului din Ucraina apasă tot mai greu pe bugetul UE, devenit o adevărată durere de cap pentru statele membre, care caută surse de economii în această perioadă de dificultăţi financiare, notează France Presse.
În timp ce ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina este susţinut aproape unanim de statele UE, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei, care nu-l resping nici ele categoric şi par să lase loc unei înţelegeri, liderii europeni şi-au expus la summitul de joi şi vineri divergenţele asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
În condiţiile în care bugetele naţionale sunt afectate de încetinirea economică, ei refuză pe ansamblu să dea curs cererii Comisiei Europene ca statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul UE.
Este însă nevoie de un acord până la următorul summit european ce va avea loc la jumătatea lunii decembrie.
Poziţiile sunt "foarte diferite, suntem departe de un acord", a rezumat şefa guvernului eston, Kaja Kallas "Unele ţări spun că nu trebuie să cheltuim alţi bani şi că ar trebui realocate fonduri din cele de care dispunem deja. Alţii spun că avem nevoie de fonduri suplimentare pentru că ne confruntăm cu noi crize", explică ea.
Comisia Europeană le-a cerut statelor UE o contribuţie suplimentară de 66 de miliarde de euro
În luna iunie, Comisia Europeană le-a cerut statelor UE o contribuţie suplimentară de 66 de miliarde de euro la bugetul multianual al blocului comunitar până în anul 2027, din care 17 de miliarde sunt destinate ajutorului financiar direct pentru Ucraina (diferenţa până la 50 de miliarde din ajutorul propus reprezentând credite), restul sumei fiind solicitată pentru acoperirea dobânzilor pentru fondul de redresare post-pandemie, gestionarea migraţiei, investiţiile în energii verzi şi acoperirea costurilor de funcţionare în creştere ale instituţiilor de la Bruxelles.
Acest capitol din urmă a provocat cel mai mult nemulţumirea guvernelor din statele membre. "Un lucru care nu va trece deloc este cererea de a creşte cheltuielile administrative (ale Bruxellesului). Ar fi politic sinucigaş într-un moment în care în toate ţările se strânge şurubul cheltuielilor", spune un diplomat european.
Circa 16 miliarde de euro pot fi găsite în bugetul existent numai "dacă scuturăm Berlaymont-ul", sediul Comisiei Europene, remarcă un alt diplomat despre cheltuielile instituţiilor UE.
Unele state din nord, aşa-numitele "frugale", precum Germania sau Olanda, mari contributori neţi la bugetul UE, cer o realocare a fondurilor existente. Suedia propune, de exemplu, reducerea finanţării pentru mai multe programe ale UE, cum ar fi cel de cercetare "Horizon Europe", ajutorul pentru dezvoltare sau schimburile de studenţi Erasmus.
Alte ţări, precum Bulgaria, insistă să nu fie sacrificate programe esenţiale, precum ajutoarele pentru regiunile cele mai defavorizate sau politica agricolă comună.
Există de asemenea o propunere din partea mai multor ţări de a fi suplimentate în bugetul UE numai fondurile destinate Ucrainei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina sunt "prima prioritate" a UE, dar cererea Comisiei de suplimentare a bugetului UE rămâne cea formulată în iunie.
Negocierile continuă, dar "summitul din decembrie va fi un coşmar", mărturiseşte un responsabil european, care a vorbit pentru France Presse cu condiţia anonimatului.
