Camera Reprezentanților a aprobat, miercuri, cu o majoritate largă, legea prin care plafonul datoriei se suspendă până în anul 2025. Astfel, este evitat riscul ca Statele Unite să intre în incapacitate de plată începând din 5 iunie, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.
Proiectul de lege a primit 314 de voturi pentru și 117 împotrivă. Aceasta urmează să ajungă acum în Senat, unde liderul majorității democrate a dat asigurări că îl va supune votului ”cât mai repede posibil” pentru a fi evitată incapacitatea de plată.
Președintele american Joe Biden a afirmat că votarea legii de suspendare a plafonului datoriei până în 2025 este ”progres esențial” obținut ca urmare a unui ”compromis al celor două partide".
"Astăzi, Camera Reprezentanților a făcut un pas înainte esenţial pentru a preveni pentru prima dată o incapacitate de plată" a Statelor Unite, a afirmat preşedintele american, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Motivul pentru care SUA recurge la ridicarea plafonului datoriei publice
După negocieri intense, Joe Biden și liderul republican Kevin McCarthy au ajuns sâmbătă la un ”acord de principiu” în ceea ce privește evitarea intrării Statelor Unite în incapacitate de plată a datoriei, începând cu 5 iunie. În caz contrar, statul american nu și-ar mai putea onora angajamentele financiare, precum plata salariilor și pensiilor.
Ridicarea plafonului datoriei publice este considerată o procedură de rutină în SUA, ce necesită acum aprobarea Congresului. Partidul Republican, ce deține majoritatea în Camera Reprezentanților, a decis să profite de această situație pentru a impune o reducere a cheltuielilor publice.
Acordul a fost catalogat de Joe Biden drept un ”compromis”, în vreme ce Kevin McCarthy consideră că este unul ”absolut demn pentru poporul american".
Dacă ar fi aprobată de Congres, plafonul datoriei SUA, stabilit în prezent la 31.400 de miliarde de dolari, ar urma să fie ridicat timp de doi ani, adică până după alegerile prezidențiale din 2024.
Democrații au fost de acord cu limitarea unor cheltuieli publice, însă nu atât de mult cât și-ar fi dorit republicanii, notează sursa citată.
Ajutoarele sociale, subiect de divergențe între democrați și republicani
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, cheltuielile ce nu vizează domeniul Apărării ar urma să rămână aproximativ neschimbate în anul fiscal 2024 şi apoi să crească cu 1% în 2025. În schimb, un document al republicanilor prevede că, pentru anul fiscal 2023, cheltuielile trebuie să fie similare celor din 2022.
Acordul menţine creşterea cheltuielilor pentru Armată şi pentru foştii combatanţi dorită de Administraţia Biden. Înţelegerea mai prevede şi o scădere cu 10 miliarde de dolari a fondurilor alocate Fiscului pentru a se moderniza şi a consolida controalele, precum şi recuperarea fondurilor alocate combaterii COVID-19 care nu au fost folosite.
Un mare punct de divergenţă între democraţi şi republicani îl reprezintă ajutoarele sociale. Compromisul convenit la acest capitol creşte de la 49 la 54 de ani vârstă de la care adulţii fără copii trebuie să muncească pentru a primi bonuri de masă, în schimb elimină această obligaţia a de avea un loc de muncă în cazul foştilor combatanţi şi al persoanelor fără adăpost.
