Un nou studiu global a constatat că nivelurile tot mai ridicate de poluare a aerului sunt corelate cu creșterea rezistenței la antibiotice - una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane.
Creșterea numărului de infecții și bacterii rezistente la antibiotice ar putea fi legată de poluarea aerului, potrivit unei noi analize globale.
Oamenii de știință au studiat date din 116 țări pe parcursul a aproape două decenii, publicându-și marți concluziile în revista The Lancet Planetary Health.
"Rezistența la antibiotice și poluarea aerului se numără, fiecare în parte, printre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale", a declarat autorul principal Hong Chen de la Universitatea Zhejiang din China.
Rezistența la antibiotice se manifestă atunci când medicamentele folosite pentru tratarea infecțiilor bacteriene devin mai puțin eficiente.
Aceasta este considerată una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale, un număr tot mai mare de infecții precum pneumonia și tuberculoza devenind mai greu de tratat, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Peste un milion de decese la nivel mondial au fost cauzate de rezistența la antibiotice în 2019, potrivit unei analize globale publicate anul trecut, în timp ce Centrele Europene de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) au raportat că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în Europa din cauza infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente.
Cercetătorii au declarat că utilizarea greșită și excesivă a antibioticelor este în continuare principalul motor al rezistenței la antibiotice, dar că noua analiză arată că poluarea aerului ar putea fi, de asemenea, un factor care contribuie.
Legătura dintre poluarea aerului și rezistența la antibiotice s-a întărit, de asemenea, în timp, au spus cercetătorii.
Poluarea cu particule este legată de rezistența la antibiotice
Oamenii de știință au descoperit că rezistența la antibiotice crește odată cu PM2,5, care sunt particule mici cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri. Acestea sunt periculoase deoarece pot pătrunde adânc în plămânii și chiar în sângele oamenilor.
Se estimează că peste patru milioane de persoane mor prematur în fiecare an din cauza expunerii la poluarea aerului legată de aceste particule fine.
Acest tip de poluare a aerului este cauzat, printre altele, de arderea combustibililor fosili, de fumul de țigară și de incendiile de pădure.
Potrivit noii analize, fiecare creștere de 1% a poluării aerului a fost asociată cu creșteri ale rezistenței la antibiotice cuprinse între 0,5 și 1,9%.
Aceștia au constatat că PM2,5 este unul dintre principalii factori care determină rezistența la antibiotice, Africa de Nord și Asia de Vest fiind regiunile în care aceste particule fine au avut cel mai mare impact asupra rezistenței la antibiotice.
"Elementele de rezistență la antibiotice transportate de poluanții atmosferici ar putea fi expuse direct la oameni, ceea ce reprezintă un risc substanțial, deoarece aportul zilnic de gene de rezistență la antibiotice prin inhalare depășește aportul de gene de rezistență la antibiotice prin apa potabilă", au declarat autorii în studiu.
Până în 2050, rezistența la antibiotice ar putea crește cu 17% dacă politicile privind poluarea aerului nu se schimbă, au adăugat autorii studiului.
Setul de date utilizat pentru analiză a inclus peste 11,5 milioane de izolate de testare și a acoperit nouă agenți patogeni bacterieni și 43 de tipuri de antibiotice.
Autorii studiului au declarat că unul dintre
