Societatea civilă din Georgia rămâne mobilizată în lupta contra legii prin care statul obligă orice companie - inclusiv mass-media și ONG-urile - să declare dacă primește fonduri operaționale din străinătate. În luna mai, parlamentul din Georgia a votat această măsură în ciuda protestelor stradale masive și a unui baraj internațional de critici ce susțin că așa-numita „lege rusească" poate leza democrația și aspirațiile europene ale Georgiei.
Perioada de înregistrare de 30 de zile prevăzută de legea georgiană privind "transparența influenței străine" s-a încheiat pe 2 septembrie. Din cele aproximativ 30.000 de ONG-uri care funcționează în țară, doar 469 - sau aproximativ 1,5% - s-au înregistrat în baza de date cu așa-numiții "agenți străini". Marea majoritate, aproximativ 99%, au refuzat să se înscrie, susținând că legea este inspirată de modele rusești, care etichetează organizațiile drept agenți străini și amenință libertatea de exprimare și democrația.
Legea permite guvernului să se amestece excesiv în treburile organizațiilor
Criticii susțin că legea permite guvernului să se amestece excesiv în treburile organizațiilor, însă aceasta impune sancțiuni severe pentru cei care nu se conformează. Aceste sancțiuni includ o amendă inițială de 25.000 Lari georgieni (aproximativ 41.000 lei), urmată de o amendă lunară de 20.000 Lari Georgieni (aproximativ 33.000 lei).
Guram Imnadze, Asociația Centrul de Justiție Socială: „Toate organizațiile care s-au înregistrat confirmă că atât registrul, cât și „legea în stil rusesc”, în ansamblu, contravin valorilor lor. Ele nu s-au înregistrat de bunăvoie, ci doar pentru a-și prelungi existența pentru o perioadă scurtă de timp. Conform acestei legi, organizațiile înregistrate și cele neînregistrate nu sunt separate. Ea creează probleme în egală măsură pentru toți cei care lucrează pentru democrație și justiție în această țară.”
Peste 100 de organizații contestă încălcarea drepturilor omului
Legea, adoptată în ciuda protestelor masive, este acum contestată la Curtea Constituțională. Peste 100 de organizații contestă încălcarea drepturilor omului, în timp ce președinta Salome Zourabichvili susține că legea încalcă angajamentul constituțional al Georgiei față de integrarea europeană și NATO.
Vakhtang Khmaladze, constituționalist: „Consider că este foarte probabil ca instanța să accepte procesul în întregime sau parțial, deși mă îndoiesc că va respecta termenul de suspendare.”
În timp ce constatările juridice continuă, Georgia se pregătește pentru alegerile parlamentare din 26 octombrie. Principalele partide din opoziție și-au exprimat intenția de a abroga legea dacă sunt votate, în timp ce partidul de guvernământ își menține poziția conform căreia legea nu face decât să contribuie la transparență și responsabilitate în Georgia.
