Aderarea României la Spațiul Schengen este o poveste lungă și sinuoasă, care a început odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană, în urmă cu aproape 16 ani.
Obiectivul inițial de intrare în spațiul european de liberă circulație a fost toamna lui 2011, iar de atunci toate încercările au fost sortite eșecului. Olanda a fost țara care s-a opus de fiecare dată aderării României la Schengen. Dar nu a fost singura care s-a împotrivit.
2007: Pregătirile pentru aderare
Guvernul de la București a anunțat în toamna anului 2007 începerea pregătirilor pentru aderarea la Spațiul Schengen.
Un an mai târziu, printr-o declaraţie comună, România şi Bulgaria şi-au arătat intenţia de a adera împreună la spaţiul Schengen în martie 2011. Cele două state au întreprins măsuri pentru îndeplinirea standardelor Schengen: cooperare poliţienească, vize, protecţia datelor personale, frontiere şi Sistemul Informatic.
În perioada 2009-2010, au fost organizate vizite de evaluare Schengen pe aceste domenii în cele două state, cu participarea unor echipe de experţi UE. Toate rapoartele de evaluare Schengen ale României au fost aprobate oficial la Bruxelles.
2011: Olanda și Finlanda s-au opus
Momentul deciziei a venit în septembrie 2011 în Consiliul JAI. A fost un eșec amar: Olanda și Finlanda s-au opus.
Marian Tutilescu, fostul șef al Departamentului Schengen din MAI: „De cele mai multe ori, Olanda, sau aproape de fiecare dată în această perioadă, Olanda s-a opus. Ei au fost cei mai vocali, dar în spatele lor au mai fost și alte state, unele dintre ele aveau anumite interese conjuncturale. Întotdeauna, problema extinderii Schengen este o problemă sensibilă pentru electoratul statelor din vestul Europei.”
2011-2015: Noi încercări de aderare
Tentativele autorităților de la București de a repune aderarea la Schengen pe agenda Consiliului JAI au fost constante în perioada 2011 – 2015. La fel de constante au fost și refuzurile din partea unor state precum Olanda, Finlanda, Suedia, Germania sau Franța.
Marian Tutilescu, fostul șef al Departamentului Schengen din MAI: „Înaintea alegerilor din Franța erau candidați fostul președinte Sarkozy și, al doilea, socialistul Hollande. Ei bine, Sarkozy atunci ne-a transmis un mesaj foarte clar că ar trebui să amânăm. Nu au o problemă cu aderarea, dar că nu este momentul oportun pentru a-l pune pe agenda Comisiei pentru că ar crea o sensibilitate în rândurile electoratului francez. Pe de altă parte, ni s-a spus clar că dacă vom pune pe agendă, Franța va manifesta reticeță.”
2015-2019: Teama de migranți, motiv de refuz
În 2015, în contextul izbucnirii crizei migrației în Uniunea Europeană, mai multe state au reintrodus controalele la frontiere, iar subiectul extinderii spațiului Schengen a fost abandonat.
A fost repus pe tapet la începutul lui 2019. Însă teama de migranți, exploatată electoral de politicieni, continuă să fie motiv de refuz pentru intrarea României în spațiul european de liberă circulație.
- Aderarea României la Schengen, împiedicată doar de Austria. Europarlamentarii români vor să schimbe poziția Vienei. „România nu este sursă de migrați pentru Austria”
- Răspunsul Guvernului după ce Austria a acuzat că zeci de mii de migranți ilegali au traversat România. „Măsurile propuse de CE sunt de natură să răspundă preocupărilor”
Marian Tutilescu, fostul șef al Departamentului Schengen din MAI: „Aceste motive nu au fost invocate în spațiul public. Pur și simplu acestea sunt motivele reale. Niciodată nu s-a spus în spațiul public: noi nu suntem de acord cu intrarea României pentru că noi avem alegeri anul viitor. De fiecare dată s-a invocat MCV, care nu are nicio legătură cu problematica Schengen, și, în fine, corupția. Acestea au fost motivele invocate.”
