Încet, dar sigur, poluarea fonică afectează sănătatea românilor zi de zi în lipsa unor măsuri de reducere a ei. Deși a trecut termenul de finalizare a hărților de zgomot, nu toate orașele mari din România au finalizat proiectul. Un primar are nevoie de un mandat întreg să pună în aplicare planuri pentru reducerea zgomotului provocat de traficul rutier, feroviar, aerian sau din zonele industriale ale orașelor.
Au trecut mai bine de 10 ani ani de când a apărut directiva europeană cu privire la hărțile de zgomot, care identifică zonele urbane unde nivelul depășește 70 de decibeli.
Din 2012, legislația europeană obligă toate localitățile cu peste 100.000 de locuitori să realizeze aceste mape, doar că autoritățile nu prea țin cont de aceste directive.
Un raport întocmit de Primăria București arată că ar fi 31 de zone unde zgomotul depășește cei 70 de decibeli.
Autoritățile locale, amendate
Dacă o autoritate locală nu transmite hărțile de zgomot la timp, adică o data la 5 ani, amenda este de cel mult 50 de mii de lei.
O echipă Euronews a mers împreună cu un specialist într-una dintre aceste zone, aflată în centrul Capitalei, și a testat nivelul poluării fonice. Nicio arteră nu a fost la nivel cerut.
“În Piața Victoriei, chiar în fața Guvernului, unde este o zonă foarte circulată nivelul de zgomot este cam mereu peste 65 de decibeli. Aparatul indică 70 decibeli când trece o mașină”, spune Bogdan Lazarovici, directorul unei firme de măsurare a zgomotului.
Nici în parcuri lucrurile nu stau mai bine. Nivelul zgomotului ar trebui să fie de 45 de decibeli. Din păcate, sunt în jur de 60 de decibeli. În fața Muzeului Antipa, unde ar trebui să fie 55 de decibeli, sunt 74.
Poluarea fonică te duce la medic
Tocmai din cauza poluării fonice, românii au trecut de la un simplu disconfort la nevoia acută de a fi consultați de un medic.
"În cabinet, mă întâlnesc adesea cu pacienți care sunt deranjați de faptul că locuiesc într-o intersecție aglomerată, nu pot dormi noaptea, anumite frecvențe din zgomotul produs rămân chiar și atunci când zgomotul se oprește", spune Anca Modan, medic audiolog.
Ce spune city managerul Capitalei
Primul city manager al Capitalei spune că nu realizarea hărții de zgomot în sine este problema, ci modul în care se aplică legea.
"Oricine merge prin oraș aude tot felul de vehicule, care sunt prelucrate să producă zgomot uriaș. Nu-i sancționează nimeni. În primul rând, pentru astfel de vehicule ar trebui să se confiște mașina. Să existe măsura aceasta", spune Sorin Chiriță, city managerul.
"Noi ce trebuie să facem de acum încolo, orice act reglementat, orice autorizație de mediu, orice acord de mediu emitem, trebuie să ține cont de aceste hărți și planuri de acțiune", a declarat Lorand Fulop, președinte al Agenției Naționale de Protecția Mediului.
Care sunt cele mai afectate orașe
Din datele centralizate de Comisia Europeană, România are câteva puncte roșii pe marea hartă a zgomotului. Procentul cel mai mare de populație afectată de poluarea fonică este în Capitală. În top, se mai află orașele Cluj-Napoca, Craiova și Iași.
În ceea ce privește comparația cu alte țări europene, apar multe semne de întrebare în privința cifrelor raportate Comisiei Europene. Asta deoarece România are un procent de peste două ori mai mic de populație afectată de poluarea fonică față de Elveția.
Pe de altă parte, la nivelul Europei, măsuri se iau, dar într-un ritm încă prea lent. Un număr de 113 milioane de oameni de pe continent sunt afectați de zgomotul provocat de traficul rutier din marile orașe.
