Sprijinul militar pentru Ucraina, criza din Orientul Mijlociu, situaţia fermierilor europeni şi extinderea Uniunii Europene constituie principalele puncte ale agendei reuniunii Consiliului European ce are loc joi şi vineri la Bruxelles.
Intrat deja în al treilea an, războiul lansat de Rusia contra Ucrainei va ocupa un loc central în cadrul summitului UE, fiind vorba despre un moment ''crucial'', potrivit preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.
''Conştientizarea urgenţei situaţiei, intensitatea şi hotărârea fermă sunt imperios necesare. Sarcina noastră cea mai importantă este furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei. Prezentul Consiliu European va reprezenta o ocazie de a consolida şi de a urgenta aceste eforturi. În plus, trebuie să ne concentrăm pe implementarea sancţiunilor pe care le-am adoptat şi pe asigurarea respectării efective a acestora, precum şi pe continuarea eforturilor care urmăresc utilizarea profiturilor excepţionale generate de activele blocate'', se arată în scrisoarea trimisă de Charles Michel liderilor statelor membre, potrivit site-ului consilium.europa.eu.
Propunerea lui Borrell
Este de aşteptat ca liderii Celor 27 să dezbată propunerea făcută de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell potrivit căreia Uniunea Europeană ar trebui să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.
Borrell a declarat că va propune ca restul de 10% din valoarea activelor ruse din Europa îngheţate să fie utilizat pentru a spori capacitate industriei de apărare ucrainene. Aproximativ 70% din activele ruse blocate în Occident se află în depozitul central belgian Euroclear pentru titluri de valoare, ce deţine echivalentul sumei de 190 de miliarde de euro reprezentând diverse titluri ale băncii centrale ruse şi lichidităţi.
Contribuţiile statelor UE la Instrumentul European pentru Pace au ajuns la 17 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Creat în 2021 pentru finanţarea acţiunilor de securitate şi politică externă ale UE, acest instrument extrabugetar a fost folosit după declanşarea invaziei ruse în Ucraina mai ales pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate Kievului.
Securitatea și apărarea
Un alt punct important al agendei summitului UE va fi reprezentat de securitatea şi apărarea europene. În scrisoarea adresată participanţilor la summit, Charles Michel estimează că Europa se confruntă cu cea mai mare ameninţare la adresa securităţii de la cel de Al Doilea Război Mondial încoace, fiind necesare ''măsuri radicale şi concrete pentru a fi pregătiţi pentru apărare şi pentru a plasa economia UE 'pe picior de război' ''.
Printre măsurile propuse în acest sens de preşedintele Consiliului European sunt sporirea cheltuielilor, mai multe achiziţii comune, facilitarea accesului industriei de apărare la fonduri private şi publice şi reducerea barierelor de natură administrativă.
Aşa cum era de aşteptat, participanţii la summitul UE vor aborda şi criza din Orientul Mijlociu. Liderii ţărilor membre îşi vor reitera, foarte probabil, poziţia conform căreia dreptul internaţional trebuie respectat şi este nevoie urgentă de o încetare durabilă a focului în Fâşia Gaza pentru a-i proteja pe civili, pentru a le permite ostaticilor să revină în siguranţă la căminele lor şi pentru a garanta furnizarea asistenţei umanitare.
Situația fermierilor
Liderii statelor UE vor discuta şi despre situaţia fermierilor europeni, care în ultimele luni au organizat proteste masive la Bruxelles şi în alte mari oraşe europene. Politica agricolă comună (PAC) reprezintă 386,6 miliarde de euro din bugetul comun de 1.210 miliarde de euro al blocului comunitar, care se întinde pe perioada 2021-2027. Aproximativ 80% din banii din PAC merg către 20% din fermieri, acesta fiind un motiv de nemulţumire pentru fermierii din UE.
Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de simplificare destinate reducerii poverii administrative pentru fermieri, când vine vorba de fondurile din politica agricolă comună. De asemenea, executivul comunitar a retras o propunere cheie vizând reducerea utilizării pesticidelor şi a renunţat la obiectivele privind reducerea emisiilor din agricultură.
În plus, fermierii europeni acuză un aflux de cereale, ouă şi carne de pasăre dinspre Ucraina, ceea ce duce la o prăbuşire a preţurilor în special în ţările vecine şi întreţine o concurenţă ''neloială'', întrucât produsele ucrainene nu respectă anumite norme comunitare.
Aderarea Bosniei
Liderii statelor UE ar urma să dea undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Bosnia, după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a făcut o recomandare în această privinţă.
Bosnia a solicitat în 2016 să adere la UE, iar în 2022 a primit statutul de candidată la aderare. În luna noiembrie a anului trecut, executivul comunitar a anunţat că negocierile cu Bosnia ar trebui să înceapă imediat ce vor fi îndeplinite anumite criterii.
Bosnia şi Kosovo sunt singurele din Balcanii Occidentali care nu au început negocierile oficiale de aderare la UE. Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Turcia sunt şi ele candidate oficiale la aderare. În luna decembrie a anului trecut, Uniunea Europeană a decis să înceapă negocierile cu Kievul şi Chişinăul şi să-i acorde Georgiei statutul de candidat oficial.
