Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid, a declarat marţi seara ministrul moldovean al Apărării Anatolie Nosatîi la un post de televiziune local, în care a ţinut să nuanţeze totuşi că apartenenţa la o alianţă militară nu presupune neapărat aderarea la NATO.
Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.
„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală", a subliniat Anatolie Nosatîi, potrivit Agerpres.
Câți militari sunt în armata Republicii Moldova
Potrivit acestuia, armata - estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) - a primit până acum "puţină atenţie", notează EFE.
În acest sens, el a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.
Într-un interviu recent pentru Politico, preşedintele Maia Sandu a menţionat că, în prezent, au loc discuţii serioase, dacă Republica Moldova îşi poate asigura singură securitatea sau e necesară apartenenţa la o alianţă mai mare.
În acest context, ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.
„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile", a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.
Moldova, departe de standardele NATO
Potrivit ministrului, Republica Moldova este departe de a atinge standardele ţărilor membre NATO.
„Toţi vehiculează ideea cu NATO, dar doamna preşedinte n-a menţionat NATO, ci o alianţă. Iar alianţele sunt diferite, exista alianţe locale, regionale. Dar toţi cei care doresc să manipuleze acest subiect au invocat NATO", a accentuat ministrul moldovean al apărării.
„NATO este o alianţă politico-militară foarte puternică, iar dorinţa de a deveni membru nu este suficientă. Trebuie să faci faţă, să fii acceptat, să implementezi standarde în sistemul de pregătire, dotare. În primul rând, nici nu se discută acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregătiţi. Este o discuţie doar pentru a crea polemici în societate, pentru a distrage atenţia de la alte probleme. În primul rând, trebuie să vedem ce doresc cetăţenii Republicii Moldova", a argumentat Anatolie Nosatîi.
Maia Sandu, val de critici după declarația privind o posibilă aderare la NATO
Declaraţia preşedintelui Maia Sandu privind posibilitatea aderării la o alianţă a generat un val de critici. Atât politicieni din Republica Moldova, cât şi din Federaţia Rusă au acuzat guvernarea de la Chişinău de încercarea de a atrage ţara în război.
„Nu comentez ceea ce spun cei care-şi doresc ca Republica Moldova să fie o ţară slab dezvoltată, care nu are sistem de apărare, rezilienţă. Ei îşi doresc ca noi să nu avem capacitatea de a răspunde provocărilor. Toate aceste discuţii sunt parte componentă a unui război hibrid care este dus împotriva guvernării şi statalităţii Republicii Moldova", a mai spus ministrul moldovean al apărării.
„Evoluţiile din Ucraina ne obligă să ne regândim strategia şi să ne pregătim pentru provocările de securitate", a declarat ministrul în emisiunea de la postul Rlive.
Nosatîi mai spune că principalul obstacol în calea aderării Republicii Moldova la alianţa (nord-atlantică) este lipsa de sprijin din partea majorităţii cetăţenilor moldoveni.
Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru. Doar parlamentul poate modifica legea supremă cu voturile a cel puţin 2/3 dintre deputaţi, notează IPN.
