Riscurile la adresa securității nucleare sunt în creștere pentru prima dată în ultimul deceniu, potrivit unui indice anual publicat zilele trecute de către Nuclear Threat Initiative, o organizație non-profit cu sediul la Washington. Raportul marchează o primă degradare a securității în zona nucleară din 2012 și până în prezent.
"Această diminuare a angajamentului de a reduce riscurile nucleare este profund îngrijorătoare", scrie Ernest J. Moniz, director executiv al Nuclear Threat Initiative și fost secretar american al energiei în administrația Obama, în introducerea raportului. Lumea "distruge progresele în materie de securitate nucleară care datează de la sfârșitul Războiului Rece", mai spune el.
Raportul coincide cu un moment de tensiuni geopolitice între principalele puteri nucleare ale lumii: Rusia și Statele Unite. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri că forțele rusești plănuiesc un "act terorist" la cea mai mare centrală nucleară din Europa - centrala Zaporojie, care a fost ocupată încă de la începutul invaziei de către forțele rusești. De asemenea, au existat îngrijorări cu privire la posibilitatea folosirii unei arme nucleare tactice în Ucraina de către tabăra rusă.
Aceste lucruri reprezintă indicii ale deteriorării securității nucleare. Potrivit raportului, citat de The Washington Post, stocurile de plutoniu cresc rapid în sfera civilă. Plutoniul, împreună cu uraniul îmbogățit, pot fi folosite la fabricarea unei arme nucleare. „Din 2019 stocurile globale de plutoniu civil au crescut cu 17.000 de kilograme, suficient material pentru cel puțin 2.100 de arme nucleare”, se arată în raport.
Marea Britanie, Franța, India, Japonia și Rusia au toate niveluri ridicate de plutoniu datorită utilizării acestuia în centralele nucleare, în timp ce Statele Unite au, de asemenea, o cantitate mare de plutoniu datorită armelor nucleare dezmembrate.
Deficiențe grave în protecția materialelor nucleare
Raportul a subliniat, de asemenea, deficiențe grave în ceea ce privește protecția materialelor nucleare utilizabile pentru armament. Iranul și Coreea de Nord, două țări aflate în centrul unor dispute geopolitice legate de programele lor nucleare, au fost clasate pe ultimul loc în ceea ce privește capacitatea lor de a proteja siturile nucleare de furt sau sabotaj.
Trebuie spus totuși că în ultimii ani s-a observat o tendință de renunțare la utilizarea uraniului puternic îmbogățit, unul dintre materialele care ar putea fi utilizate pentru a crea o armă nucleară (majoritatea țărilor au trecut la utilizarea uraniului slab îmbogățit, deși în 2021 Iranul a început să utilizeze din nou uraniu puternic îmbogățit).
Raportul evidențiază importanța Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, o organizație de supraveghere cu 65 de ani de existență, legată de ONU, care pare să devină din ce în ce mai relevantă. Sub conducerea proactivă a diplomatului argentinian Rafael Grossi, AIEA a jucat un rol important în Ucraina, unde a încercat să asigure prevenirea unui dezastru la centrala nucleară Zaporojie.
Dar indicele notează că sprijinul pentru rolul agenției în domeniul securității nucleare a fost "inconsecvent, chiar și în condițiile în care cererile resursele AIEA cresc și riscurile globale evoluează". Grossi a fost supus la presiuni din toate părțile din Ucraina, Zelenski respingând aparent apelurile sale de a face din centrala Zaporojie o zonă demilitarizată, potrivit unor documente americane care au făcut obiectul unor scurgeri de informații.
În concluzie, după cum arată raportul, guvernele lumii mai au de parcurs un drum lung pentru a putea securiza eficient una dintre cele mai puternice arme create vreodată de om
