Ministrul Economiei cere controale la Salrom: Sunt cheltuieli supraevaluate

„Am deschis la Salom. Sunt niște probleme. Niște cheltuieli care nu au nicio legătură cu realitatea. Niște cheltuieli supraevaluate, dar este o activitate de control în curs.

Nu știu dacă se vor confirma toate, nu se vor confirma. Sunt la curent în fiecare zi cu ce se identifică acolo, la Făgăraș, avem o fabrică de pulberi unde se obține în procesul de producție acid azotic, se obține acid azotic într-o concentrație de 40% care pentru a putea fi vândut industrial trebuie să ajungă la 60%.

Pentru asta se cumpără acid azotic (de concentrație) 98% care se pune peste cel de 40% să îl ducă la 60 la sută. Acidul azotic 98% costă pe piață vreo 400-420 euro tona. La Făgăraș se cumpără cu 700 euro tona. Urmează să răspundă.

Pentru a duce de la 40 la 60% concentrație se cheltuiesc 200 euro. La 60% du se vinde cu 70 euro și se vindea o perioadă unei unei firme cu un singur angajat a cărui cifre de afaceri era exact diferența de la 70 la 200 euro înmulțit cu tonele vândute. Adică sunt niște chestiuni extraordinare de evident cine”, a dezvăluit Miruță.

Radu Miruță anunță că Ministerul Economiei a primit peste 2.400 de CV-uri pentru posturile de conducere ale companiilor de stat

„Vreau să vă corectez, dar să știți că sunt 2.437 de CV-uri. Acolo este punctul la numărul la care am oprit. N-am crezut că va fi dimensiunea asta. Am deschis pe site-ul Ministerului Economiei un canal pentru a se transmite astfel de aplicații.

Când după două zile și jumătate am primit 2437, am luat decizia să oprim. Din respect față de oameni care au trimis acolo și pentru care trebuie să avem putere să-i verificăm. Se întâmplă lucruri.

Am eliberat cei 21 de administratori, din mulți. Unii au unde au rămas în continuare în observația mea și, în aprecierea mea, făcea treabă. 21 au plecat. Au început să fie sunați acești 2.437 de aplicanți.

Unii nu sunt sunați pentru că nu îndeplinesc condițiile. E o lege care spune că trebuie să ai 7 ani experiență în studiile pe care le-ai absolvit. Sunt niște condiții care trebuie să îndeplinești, sunt filtrați.

Cei care îndeplinesc aceste condiții au început să fie sunați, au început să fie și numiți. Ieri s-a semnat ordinul pentru administrator special la Moldomin, unde a fost pus un profesor universitar asociat de la Universitatea de Vest din Timișoara, avocat, specialist în insolvență, N-a avut societatea de acolo un asemenea nivel de performanță în cel care o administrează niciodată. E un exemplu. Zilele următoare vom prezenta un pachet cu cu un calup de câteva zeci de persoane care o să fie numiți acolo. E o procedură care se desfășoară”, a menționat Miruță.

Ce se întâmplă cu investițiile de la Damen

„O situație de manual despre cum statul român și-a bătut joc de el și o platformă precum cea de la Mangalia, care în continuare este foarte competitivă, a ajuns captivă pentru că România a luat niște decizii foarte dezavantajoase.

România a avut o asociere între Șantierul Naval 2 Mai și cei de la Damen pentru șantierul de la Mangalia. Este șantierul cu cele mai mari dane din Europa la Marea Neagră. Un șantier fantastic care a înregistrat pierderi masive și suntem într-un arbitraj la Tribunalul de Arbitraj de la Viena pentru care se cer niște sume de bani din partea celor de la Damen mult peste (...) Pretențiile sunt mai mari decât faptele care s-au întâmplat acolo.

E o preocupare majoră din partea mea ca acest șantier să producă și să revină la viață, pentru că, vă repet, nu este situația unei fabrici pe vremea comuniștilor, prin care au crescut vegetația pe acoperi și pe geamuri.

Este un șantier în regulă, cu platforme funcționale, cu oameni foarte pricepuți (...)

Pe mine mă interesează continuarea activității la Damen”, a mai spus Miruță.

Ministerul Economiei a dat în judecată Salrom, compania din subordinea sa, după catastrofa ecologică de la Praid

După catastrofa ecologică de la Praid, ministrul Economiei a declarat că îl va demite pe directorul de acolo. Chiar dacă a dispus demiterea acestuia, susține că a ajuns la situația „aburdă” în care Ministerul Economiei a dat în judecată Salrom, o companie din subordinea instituției, pe motiv că nu a fost pusă în aplicare decizia ministrului Miruță.

„Nu îmi voi lua niciodată cuvintele înapoi. (...) pentru că acolo este un prejudiciu dat statului român. (...) Este o societate în subordinea Ministerului Economiei. Ministerul Economiei este acționar majoritar acolo. Ca ministru, în urma documentelor oficiale, am constatat acolo a fost produs un prejudiciu. Legea spune că dacă este prejudiciu, ras conducerea, fără o decizie suplimentară.

Am emis un ordin al ministrului pentru Adunarea Generală a Acționarilor, adică acea entitate care decide ce se întâmplă cu compania la care e acționar. Aveau 30 de zile termen să se întrunească pentru a lua act de această decizie a ministrului. Au trecut 30 de zile și au refuzat cei din conducerea Salrom să pună în aplicare scriptic ordinul ministrului”, a spus Miruță.

Din acest motiv, Ministerul Economiei a dat în judecată „Consiliul de administrație pentru obligația de a pune în aplicare decizia ministrului”.

„E absurd. Am dat în judecată, e la instanță. Mi se pare că a fost primul termen care a fost grevă și nu s-a judecat. Adică, gândiți-vă că e compania ta, a statului român. Eu, actionar, decid ce să se întâmple în compania mea și conducerea companiei spune nu vreau să intru în sală vineri la ora 12:00 pentru că dacă intru în sală se consideră că eu am fost demis și refuz să facă asta.

E un abuz. Evident că nu stau cu mâinile la spate. Da, lumea așteaptă de la mine, rezolvă treburile repede în România. Și o așteptare corectă. Și și eu vreau și o să rezolv destul de repede. Însă uitați-vă cam care sunt piedicile într-o țară care vrea să se dezvolte economic”, a mai precizat Miruță.

România dispune de mineralele rare pentru controlarea inteligenței artificiale. „Să-l folosim în avantajul nostru”

Radu Miruță a declarat că România poate avea un avantaj prin fructificarea avantajelor pe care le are prin resursele minerale rare și forța de muncă bine pregătită.

„Avem un relief, un mix energetic foarte bun. Polonia, vin din Polonia, astăzi e aproape plată, n-are hidro. Noi avem. Ne diferențiază de ei.

Este o discuție, după aprecierea mea, astăzi mai mare de discuția avută de la cel Al Doilea Război Mondial încoace. Cine controlează inteligența artificială? Este omiprezentă, o simțim, nu știm de unde vine”, a spus ministrul Economiei.

Radu Miruță: Inteligența artificială are călcâi al lui Ahile

„Inteligența artificială are călcâi al lui Ahile, care se numește capacitate a micro-controalelor de a procesa informație. Și această capacitate este ținută într-un fir de ață de o resursă minerală rară. Acea resursă se numește grafit, pe care doar noi o cam avem. O mare Norvegia, un pic de proastă calitate față de România.

Când toată lumea asta se zbate pentru a controla ceva care depinde de ceva, de ce avem noi? Ar fi o inepție ca noi să nu-l ridicăm acest subiect și să-l folosim în avantajul nostru. Sunt ministrul Economiei. Resursa asta este la Ministerul Economiei”, a mai spus Miruță.

Cum poate fi exploatat grafiul de la Baia de Fier

„Este grafitul de la Baia de Fier. Am început să avem un studiu cu toate companiile contactate care au tehnologie pentru a exfolia grafitul. Obținerea grafenului nu e o tehnologie foarte ușoară. România nu poate face astăzi singură.

Salrom este o companie care are în gestiune așa ceva, în care vi se pare probabil ciudat, Ministerul Economiei este în proces cu o societate a Ministerul Economiei”, a menționat el.

Radu Miruță: România este la toate mesele care discută despre reconstrucția Ucrainei

„România este la toate mesele care discută despre reconstrucția Ucrainei. Toată lumea își dorește să fie cât mai implicată în reconstrucția Ucrainei. Convingerea mea este că implicarea va fi proporțională cu implicarea pe perioada războiului. E o chestiune relativ proporțională.

(...) Avantajul nostru suplimentar față de ajutorul pe care l-am dat până acum este poziția geografică. Nu poți să ajungi în Ucraina wireless dacă nu ești vecin. Tot prin România trebuie să treci, sau prin Polonia, sau prin Polonia”, a menționat ministrul Economiei.

Ministrul Economiei: E o așteptare nerealistă ca noi să stăm la masa reconstrucției Ucrainei cu o voce mai puternică decât Statele Unite.

„Sunt țări care au contribuit mai mult decât România. Statele Unite, Franța, Marea Britanie au contribuit ajutând Ucraina substanțial, mai mult decât a făcut în România. E o așteptare nerealistă ca noi să stăm la masa reconstrucției Ucrainei cu o voce mai puternică decât Statele Unite.

Dar am fost acolo, am ajutat cu ce a putut România. Dincolo de asta, cetățenii români au arătat empatie pentru cetățenii ucraineni și într-o perioadă în care bubuie acoperișul blocului în care stai, faptul că cineva te primește, îți de un ceai, card, îți vorbește frumos, îți ține copiii și le de de mâncare, cred e că e un aspect care va fi ținut minte”, a menționat Miruță.

Radu Miruță a venit la redacția Euronews cu troleibuzul 62: SPP-ul insistă, trebuie să le dau o hârtie să nu mai vină

„Am venit cu troleibuzul 62 de la Lujerului la dumneavoastră astă seară. Mă simt în mare siguranță, că sunt foarte deschis, nu am nimic de ascuns. Spun ce fac, arăt oamenilor de bună credință. Sunt iritat de toate toxicitățile acestea cu iz de corupție care se întâmplă chiar în Ministerul pe care-l conduc.

Am o mașină la dispoziție. Am o echipă din parte celor de la SPP care sunt foarte profesioniști. Adesea merg cu ei. Azi am venit dintr-o delegație foarte solicitantă, am venit pe la ora 20 de la Minister. Ar fi trebuit să stea oamenii în fața blocului să mă aștepte două ore, să mai vin încă o oră la dumneavoastră, să ajungă și ei la familie peste trei ore.

Stau aproape, la Lujerului. Pot să mă descurc și în felul acesta. Ei insistă, trebuie să le dau o hârtie să nu mai vină”, a precizat ministrul Economiei, la Euronews România.

Ministrul Economiei, despre cum îi afectează creșterea deficitului pe români: Valoarea banului din buzunar este mai mică. Muncești opt ore și ar trebui să muncești 10.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că românii se așteaptă ca Guvernul să rezolve cât mai repede problemele privind austeritatea fiscală și a punctat că deficitul bugetar trebuie redus pentru că valoarea banilor este în scădere.

„Lumea vrea ca lucrurile astea cu austeritatea fiscală să se rezolve cât mai repede. Guvernul ăsta a intrat în priză în momentul în care eram în mijlocul mării. Lumea spune: ați intrat, aduceți-ne la mal.

Când au fost luate din Fondul de Rezervă vreo 67 de miliarde, în condițiile în care suma maximă de la Revoluție încoace a fost de vreo șase miliarde, România nu are o imprimantă de bani să o bage în priză. Trebuie adunați acei bani și puși înapoi.

Direcția este una în care acest deficit trebuie redus. E o chestiune pe care oamenii nu îl văd, nu pun mâna pe el, însă îl simt în fiecare zi. Crește prețul! Valoarea banului din buzunar este mai mică. Muncești opt ore și ar trebui să muncești 10”, a spus Radu Miruță, la Euronews România.

Ministrul Economiei vrea dezvoltarea industriei de armament. Miza: 17 miliarde de euro din programul SAFE

România va beneficia de 17 miliarde de euro prin programul SAFE, cea mai mare sumă după Polonia pentru a investi în industria de Apărare. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că Ministerul Apărării este cel care stabilește lista de priorități, care este un document clasificat în CSAT.

„Sunt 17 de miliarde de euro, dintre care în zona de apărare direct vor vreo 11 și un pic de miliarde de euro.

Până pe 29 noiembrie trebuie va Guvernul să transmită Comisiei Europene cum se compune această sumă de bani. Practic, din ce? Mașina de luptă a infanteriei, armă de asalt, rachete aer-sol.

Aceste lucruri sunt comunitate de Ministerul Apărării. Au un plan de înzestrarea anual al Armatei și din el o parte o consumă prin acest program SAFE. După ce Ministerul Apărării spune care le sunt prioritățile, la Ministerul Economiei noi luăm aceste priorități și încercăm să le facem cât de mult se poate în România, fie cu industria de Apărare românească direct, fie în parteneriat cu transfer de tehnologie, care sunt cele mai eficiente metode cu putință”, a declarat Radu Miruță, la Euronews România.

Radu Miruță, despre programul SAFE: „Această sumă de bani care va dezmorți industria de Apărare este o componentă din planul de redresare și reformare economică”

„Sunt sigur că această sumă de bani care va dezmorți industria de Apărare este o componentă din planul de redresare și reformare economică. Nu e vorba numai despre industria de Apărare.

Preocuparea mea, când timp sunt la Minister, vom pune obligatoriu, în toate contractele un lanț de aprovizionare local. S-a întâmplat acum două săptămâni cu acea înțelegere dintre Rheinmetall și fabrica de pulberi de la Victoria. Pentru prima oară în România, statul român a pus o obligație - lanț de aprovizionare local obligatoriu.

Asta înseamnă că firmele din plan local analizează dacă să-și modifice activitate astfel încât să livreze pentru o fabrică de armament. E o industrie pe orizontală destul de răspândită - de la petrochimie, prelucrare metalică. Sunt firme care nu fac armament, dar care fac componente ce pot fi folosite în industria de armament”, a mai spus ministrul Economiei.

Despre lista de priorități pentru programul SAFE: „Este o decizie a CSAT care este clasificată”

„Se răspândește o industrie pe orizontală și este un cap tractor pentru o componentă care ajută la relansare. Vin foarte mulți bani într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Avem o mare provocare: companiile trebuie conduse de niște manageri care înțeleg asta. Înțeleg rapiditatea, profesionalismul, să livreze în termen, că trebuie să fie măsurați după performanță și înțeleg să uite de obiceiurile corupte.

Ministerul Apărării este cel care dă prioritățile. Suntem în discuții (pentru lista de priorități). Știu o parte din ea. Este o decizie a CSAT care este clasificată. Am primit o variantă a acestei liste. Am vorbit cu cei de la Ministerul Apărării să ne dea varianta finală. Înțeleg că chiar s-a trimis azi la Minister.

Preocuparea mea este pentru care dintre aceste componente putem atrage local să dezmorțim ceea ce avem”, a mai spus Miruță.

Miruță: „Ei vor drone cu inteligență artificială și eu spun că la noi în multe fabrici crește iarbă pe acoperiș”

„Armata vine cu o listă cu niște dispozitive pe care și le dorește la o performanță de astăzi. Eu, ministrul Economiei, vreau să livrez acele produse cu ce avem noi industria de Apărare din România și apare o desincronizare. Ei vor drone cu inteligență artificială și eu spun că la noi în multe fabrici crește iarbă pe acoperiș.

Atunci, mă uit unde se poate face transfer de tehnologie. Adică vine firma Rheinmetall, mai sunt alte zeci de companii foarte performante care au nevoie să se asocieze cu una dintre fabricile din industria noastră de armament.

Un privat are nevoie de facilitățile existente pe platformele noastre: de poligon, utilități de mare putere, energie, buncăre. Este nevoie de o platformă specifică pe care noi o avem. Atunci îi forțez și pe ei să se asocieze cu ceea ce avem noi. Dacă vin cu licență, linie de producție nouă, se dezmorțește și făbricuța noastră care nu a mai produs în ultimul timp”, a spus ministrul Economiei.

Producătorii din Asia și SUA nu se încadrează pentru achizițiile din programul SAFE

Radu Miruță a declarat că nu poate oferi exemple de companii care au luat legătura cu Ministerul Economiei.

„Companiile din industria de Armament sunt destul de cunoscute. Mașini de luptă a infanteriei este făcută de două-trei entități în lumea asta. Pușca de asalt este făcută de alte două-trei, rachete sol-aer de către alte două-trei. Nu sunt foarte multe entități care produc cum se produc napolitanele.

Trebuie să fie producători din țările membre ale UE, adică zona Asia, Statele Unite nu se încadrează pentru acest mecanism și atunci se restrânge și mai mult. România este tentantă pentru acești producători.

Altă condiție care trebuie îndeplinită este să fie o comandă comună între două țări membre ale UE, adică România cu încă cineva. Sau firme existente între țări membre al UE.

Avantajul României, că fiind o țară mare, suntem a șasea țară ca populație din UE avem o comandă mai mare. E mai tentantă România și e ceva ce ne ajută”, a mai spus Miruță.

România împrumută banii pentru programul SAFE la o dobândă de maximum 2%. „Împrumutul este de vreo 7-8 ori mai avantajos decât orice împrumută România astăzi”

„Aș vrea să stingem niște speculații. Multă lume spune că «îndatorați România pentru că aceasta nu este o sumă donată, nu este o sumă primită cadou».

Este o sumă luată prin împrumut, însă împrumutul este de vreo 7-8 ori mai avantajos decât orice împrumută România astăzi. Armata Română avea oricum acest plan de înzestrare care consuma din bugetul național.

Faptul că nu mai tragi banii din bugetul național, ci că îi răspândești 30-40 de ani, cu o dobândă foarte mică, depresurizezi bugetul național.

Cred că unu și ceva la sută, maximum doi la sută (valoarea dobânzii, n.r)”, a mai spus Miruță.

Ministrul Economiei recunoaște că alte state UE au început discuțiile pentru programul SAFE, înaintea României: „Noi aveam alegeri anulate. Nu aveam Guvern, nu avem președinte”

„S-au depus pe 30 iulie. Am primit răspuns săptămâna trecută. De săptămâna trecută am aprins toate motoarele și începem să discutăm. E târziu. E foarte strâmt. E nevoie de un cadru mai larg să poți să negociezi mai avantajos pentru România.

România se străduiește să stea la masa europeană acolo unde se iau decizii. Nu este puțin lucru să obținem această sumă de bani într-un context în care alții începuseră negocierile mai devreme. Noi am avut alegeri în România când alții făceau astfel de detalii, despre ce sume vor să tragă din SAFE. Noi aveam alegeri anulate. Nu aveam Guvern, nu avem președinte. Am luat lucrurile astea din mers”, a mai spus Radu Miruță.