În Kosovo, aproape două milioane de oameni sunt așteptați să iasă la vot în weekend pentru a alege viitorul parlament. Sondajele de opinie prezintă partidul fostului premier Albert Kurti, Mișcare pentru Autodeterminare, drept favorit al scrutinului. Kosovo este una dintre țările cele mai sărace din Europa, iar campania electorală premergătoare alegerilor a fost măcinată de scandaluri și tensiuni politice. România este una dintre cele cinci țări europene care nu recunoaște statul Kosovo.
Alegerile în Kosovo, pe fondul scandalurilor, problemelor economice și tensiunilor etnice
Scrutinul parlamentar din Kosovo are loc pe fondul problemelor economice și a tensiunilor etnice reaprinse între albanezi și sârbi.
Potrivit sondajelor, premierul demisionar, Albin Kurti, are șanse mari să câștige alegerile și să formeze o coaliție cu principalii săi rivali de etnie albaneză. Indiferent de rezultat, însă, următorul guvern va trebui să abordeze problema sărăciei și a amenințărilor de violență etnică din nordul regiunii avertizează economiștii.
Agim Shahimi președinte al Alianței întreprinderilor din Kosovo: „În Kosovo nu există doar un conflict etnic. În Kosovo, principala problemă este economia, pe care statul trebuie să o rezolve pentru dezvoltarea întregii comunități: pentru albanezi, sârbi, bosniaci, turci, astfel încât să crească nivelul de trai. Cea mai mare problemă este cum să facem acest lucru.”
În Kosovo, rata sărăciei scade în cel mai lent ritm
Potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale, Kosovo este țara europeană unde rata sărăciei scade în cel mai lent ritm. Cetățenii spun că au învățat să lupte singuri împotriva unui sistem economic eșuat.
Stefan Kalaba, reprezentant ONG: „La nivel înalt, politicienii din Pristina, politicienii din Belgrad sunt destul de blocați (în sistem n.r.). Dar la nivel mai jos, oamenii sunt activi și aleg să își trăiască viața.”
Premierul kosovar demisionar, Albert Kurti, precum și președintele sârb, Aleksandar Vučić, au fost criticați de comunitatea internațională și de opinia publică națională pentru polarizarea reluată între Pristina și sârbi.
Eraldin Fazliu, editor politic al canalului de televiziune KTV: „Ceea ce el (n.r. Kurti), cel puțin în acest stadiu, nu a reușit este să-i facă pe oamenii care trăiesc în partea de nord să îmbrățișeze practic politicile sale, iar acesta este cel mai dificil pas, pentru că, după cum știm, oamenii care trăiesc în nordul provinciei Kosovo nu numai că sunt controlați de Belgrad, dar sistemele lor de pensie, sănătate și educație sunt finanțate de Serbia.”
Rezultatul deceniilor de conflicte nerezolvate după războiul din 1999, care a adus independența Kosovo față de Serbia, este că problemele economice structurale îi împing pe tinerii calificați să migreze în masă către Occident.
Petar Djordjević Lider de ONG sârb din Gracanica: „Kosovo depinde în prezent de donațiile internaționale. Fără aceste contribuții externe, provincia nu va fi deloc sustenabilă. Este una dintre cele mai sărace economii din Europa.”
