DNA îl acuză de luare de mită pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, care a fost demis deja din funcția de președinte al filialei PNL Vaslui, unde se afla în funcție din 2017. Între timp, pentru că anchetatorii vor să facă percheziții acasă la el și să-i verifice dispozitivele electronice, procurorii DNA au cerut aviz pentru ridicarea imunițății ministrului.
Pentru acest lucru, anchetatori au nevoie de un aviz din partea Camerei din care face parte, adică din Camera Deputaților. Între timp, parlamentarii PNL au decis să voteze pentru ridicarea imunității colegului lor și ședința ar putea avea loc luni sau marți, potrivit surselor Euronews.
- Nelu Tătaru (52 de ani) a fost ministru al Sănătății din martie 2020 până în decembrie 2020.
Marcel Ciolacu: Vom vota pentru ridicarea imunităţii în cazul Tătaru
Parlamentarii social-democraţi vor vota pentru ridicarea imunităţii în cazul deputatului PNL Nelu Tătaru, vizat într-o anchetă DNA de luare de mită, a declarat premierul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.
Şeful Executivului a făcut precizarea, vineri, la plecarea de la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Naţionale a Regatului Spaniei de Ambasada Spaniolă în România la Palatul Regal, Muzeul Naţional de Artă al României, întrebat de presă pe acest subiect.
"Vom vota pentru ridicarea imunităţii, nu a mai fost nicio excepţie de foarte mulţi ani. Şi cred că, în sfârşit, am înţeles că Parlamentul nu este pentru a avea imunitate pentru fapte penale, are imunitate pentru declaraţii politice. S-a încheiat acea epocă", a declarat Marcel Ciolacu.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, vineri, că solicită aviz de la Camera Deputaţilor pentru încuviinţarea percheziţiei informatice şi domiciliare în dosarul fostului ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru.
Procurorii cer ridicarea imunității fostului ministru Nelu Tătaru
Pe 10 octombrie, procurorii DNA au descins la spitalul din Huși, acolo unde lucrează Nelu Tătaru, ca medic chirurg. Ei au făcut percheziții și la farmacia fostei sale soții. Tătaru a ajuns joi la sediul DNA Iași, acolo unde i-au fost comunicate acuzațiile care i se aduc și i s-a spus că are calitatea de suspect.
Anchetatorii spun că medicul ar fi luat mită între 100 și 500 de lei, dar și diverse bunuri alimentare. Acestea ar fi fost pretinse în schimbul unor intervenții chirurgicale, rețete sau consultații, potrivit surselor Euronews. Nelu Tătaru ar fi suspect în 57 de astfel de acte materiale.
- Legea spune că „imunitatea parlamentară este o garanţie a exercitării mandatului şi nu un privilegiu al persoanei şi, cu atât mai puţin, o cauză de exonerare de răspundere".
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, va face o cerere către Camera Deputaților, cerere care va fi discutată în Comisia Juridică. Apoi se va întocmi un raport pe care deputații îl vor vota în plen. Pentru ridicarea imunității, este necesar de vot doar în Camera Deputaților, nu și în plenul reunit.
Ar trebui să voteze cel puțin 50% + 1 dintre toți deputații (cel puțin 166 de deputați, 50% + 1 din total), pentru ca imunitatea lui Nelu Tătaru să-i fie ridicată. Abia după ridicarea imunității, doctorul va putea fi percheziționat, reținut sau arestat preventiv.
Ce este imunitatea parlamentară și cum se poate ridica
În articolul 72, din Constituție, care vorbește despre imunitatea parlamentară, se precizează că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. „Dar ei pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”
Pașii implică și faptul că ministrul Justiției trebuie să-l informeze pe preşedintele Camerei, în legătură cu reţinerea şi percheziţia. Numai că, în cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune revocarea acestei măsuri.
Articolul 24 din Statutul Parlamentarilor vorbește despre procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție:
„(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiției.
(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorității membrilor săi.
(3) Cererea ministrului justiției, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.
(4) Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți, în condițiile respectării prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică de îndată ministrului justiției.”
- În același dosar în care este cercetat Nelu Tătaru, mai sunt urmărite 27 de persoane, care au calitatea de suspecți pentru dare de mită.
- Despre imunitate s-a discutat de multe ori în spațiul public și au existat mai multe cazuri în care Parlamentul a refuzat să ridice imunitatea diverșilor politicieni.
