DNA îl acuză de luare de mită pe fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, care a fost demis deja din funcția de președinte al filialei PNL Vaslui, unde se afla în funcție din 2017.

Pentru că anchetatorii vor să facă percheziții acasă la el și să-i verifice dispozitivele electronice, procurorii DNA au cerut aviz pentru ridicarea imunițății ministrului.

Pentru acest lucru, anchetatori au nevoie de un aviz din partea Camerei din care face parte, adică din Camera Deputaților. Între timp, parlamentarii PNL au decis să voteze pentru ridicarea imunității colegului lor și ședința ar putea avea loc luni sau marți, potrivit surselor Euronews.

Nelu Tătaru, surpins în timp ce lua mită, în cabinetul său de la Spitalul din Huși

Fostul ministru PNL al Sănătății, Nelu Tătaru, a fost surpins în timp ce lua mită, în cabinetul său de la Spitalul din Huși. Imaginile sunt din dosarul DNA, în care deputatul este acuzat că, în calitate de medic, a luat mită bani, dar și ouă sau găini. Luni deputații vor vota cererea procurorilor de ridicare a imunității parlamentare, procedură necesară pentru ca ancheta să meargă mai departe. 

Nelu Tătaru a fost filmat în timp ce i-ar fi fost înmânate sume de bani, chiar în cabinetul său din Spitalul Huși. În imaginile suprinse în birou se văd bancnote de 100 și 200 de lei așezate pe laptop. Iar într-o captură video se vede cum o persoană scoate sute de lei din portofel pe care i le-ar oferi medicului chirurg. Nelu Tătaru ar putea rămâne fără imunitatea parlamentară, după ce DNA a cerut acest lucru. Luni, deputații vor vota în plen ridicarea imunității. Este nevoie de cel puțin 166 de voturi. 

Marcel Ciolacu, președintele PSD: „În sfârșit, am înțeles că Parlamentul nu este pentru a avea imunitate pentru fapte penale. Are imunitate pentru declarații politice. S-a încheiat acea epocă.” 

Vlad Voiculescu, europarlamentar și președintele USR București: ”Ce știam despre dânsul este că nu ia șpagă, că este un medic care profesează și nu ia șpagă și încearcă să-și ajute pacienții. Nu credeam că se dedă la așa ceva. Nu vedem nicio problemă în a vota pentru ridicarea imunității.” 

Chiar și colegii liberali au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ionuț Stroe, purtător de cuvânt al PNL: „Suntem consecvenți față de respectarea funcționării independenței justiției și în mod evident că vom accepta ridicarea imunității fostului ministru.” 

Deciziile au fost luate după ce Nelu Tătaru a fost acuzat de procurorii anticorupție că a luat mită de 57 de ori din aprilie până în iulie 2024. Medicul chirurg ar fi primit între 100 și 500 de lei, dar și ouă, și găini de la  45 de bolnavi și aparținători ai acestora pentru operații, consultații și eliberarea unor rețete. 

Ce avere are Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății în pandemia COVID-19 

Nelu Tătaru a câștigat în 2023 puțin peste 18.000 de lei ca medic chirurg la Spitalul din Huși, potrivit declarației de avere. Însă, în calitate de deputat are venituri de 11.800 de lei pe lună. Soția sa este administratorul unei farmacii și câștigă și ea câteva mii de lei pe lună. O sursă consistentă de venit este și apartamentul dat în chirie, de unde încasează peste 44 de mii de lei anual. 

Fostul ministru al Sănătății are peste 1,5 milioane de lei, în conturi. Are de plătit un credit ipotecar, dar a reușit să ofere un împrumut de 150.000 de lei și soției, care administrează o farmacie. 

Nelu Tătaru a fost numit ministru al Sănătății pe 26 martie 2020 și a ocupat această funcție până pe 23 decembrie a aceluiași an. El a fost la cârma unuia dintre cele mai importante ministere în gestionarea pandemiei de COVID-19. Atunci, ONG-urile îl acuzau de faptul că au murit oameni.

Procurorii cer ridicarea imunității fostului ministru Nelu Tătaru

Pe 10 octombrie, procurorii DNA au descins la spitalul din Huși, acolo unde lucrează Nelu Tătaru, ca medic chirurg. Ei au făcut percheziții și la farmacia fostei sale soții. Tătaru a ajuns joi la sediul DNA Iași, acolo unde i-au fost comunicate acuzațiile care i se aduc și i s-a spus că are calitatea de suspect.

Anchetatorii spun că medicul ar fi luat mită între 100 și 500 de lei, dar și diverse bunuri alimentare. Acestea ar fi fost pretinse în schimbul unor intervenții chirurgicale, rețete sau consultații, potrivit surselor Euronews. Nelu Tătaru ar fi suspect în 57 de astfel de acte materiale.

• Legea spune că „imunitatea parlamentară este o garanţie a exercitării mandatului şi nu un privilegiu al persoanei şi, cu atât mai puţin, o cauză de exonerare de răspundere".

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, va face o cerere către Camera Deputaților, cerere care va fi discutată în Comisia Juridică. Apoi se va întocmi un raport pe care deputații îl vor vota în plen. Pentru ridicarea imunității, este necesar de vot doar în Camera Deputaților, nu și în plenul reunit.

Ar trebui să voteze cel puțin 50% + 1 dintre toți deputații (cel puțin 166 de deputați, 50% + 1 din total), pentru ca imunitatea lui Nelu Tătaru să-i fie ridicată. Abia după ridicarea imunității, doctorul va putea fi percheziționat, reținut sau arestat preventiv.

Ce este imunitatea parlamentară și cum se poate ridica

În articolul 72, din Constituție, care vorbește despre imunitatea parlamentară, se precizează că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. „Dar ei pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

Pașii implică și faptul că ministrul Justiției trebuie să-l informeze pe preşedintele Camerei, în legătură cu reţinerea şi percheziţia. Numai că, în cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune revocarea acestei măsuri.

Articolul 24 din Statutul Parlamentarilor vorbește despre procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție:

„(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiției.

(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorității membrilor săi.

(3) Cererea ministrului justiției, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului.

(4) Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți, în condițiile respectării prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată. Hotărârea Camerei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică de îndată ministrului justiției.”

• În același dosar în care este cercetat Nelu Tătaru, mai sunt urmărite 27 de persoane, care au calitatea de suspecți pentru dare de mită.
• Despre imunitate s-a discutat de multe ori în spațiul public și au existat mai multe cazuri în care Parlamentul a refuzat să ridice imunitatea diverșilor politicieni.