Populaţia rezidentă a României era de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).
În mediul urban locuiesc 9,941 milioane de persoane, reprezentând 52,2% din totalul populaţiei.
INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 - RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
Populația României, în declin. Procesul de îmbătrânire s-a adâncit
România are o populație mai redusă cu un million față de acum 11 ani. Migrația și sporul negativ sunt principalii factori care au dus la scăderea populației rezidente în țară. Peste 90% dintre județele României au populația vârstnică mai numeroasă decât cea tânără. Despre datele parțiale raportate de Institutul Național de Statistică.
Știm statisticile care plasau România alături de Siria la dimensiunea exodului. Și că unul din cinci români din populația active se află în afara țării. Adică cel puțin 4 milioane de români.
În 2011, la recensământul precedent, populația stabilă a României era peste 20 de milioane. Acum depășește puțin 19 milioane de locuitori. Am pierdut un million o sută de mii de oameni, iar 39 din 42 de județe au înregistrat scăderi demografice. Doar Ilfov, Bistrița și Suceava au avut creșteri.
Numărul de tineri a crescut usor față de 2011. Însă piramida vârstelor se inversează. Raportul de dependență demografică a crescut de la 47 la 55 într-un deceniu. Adică vorbim despre ponderea de tineri sub 15 ani și de vîrstnici la o sută de persoane adulte.
Procesul de îmbătrânire a populației s-a adâncit. Dacă în 1992, indicatorul de îmbătrânire raportat la suta de persoane tinere era sub jumătate acum a crescut semnificativ. Îmbătrânirea populației este una dintre marile problemele sociale, pentru că, pe termen mediu, va pune presiune pe sistemul de pensii.
Președintele INS: „Avem un număr de nașteri mult mai mic în ultimii ani”
În direct la Euronews România, președintele Institutul Național de Statistică, Tudorel Andrei, a vorbit despre factorii care au dus la declinul demografic în România.
„Mesajul acestui recensământ: populația rezidentă a României a îmbătrânit și mai mult în ultimii 10 ani. Din păcate, nu este un fenomen pe care să-l identificăm în ultimii 10 ani, este un fenomen pe care îl întâlnim pe parcursul celor 30 de ani de tranziție”, spune președintele INS.
De ce nu crește natalitatea?
„Ar trebui să vedem în ce măsură declinul demografic are drept cauză migrația internațională sau sporul natural negativ. În prima parte a tranziției, până imediat după aderarea la UE, migrația internațională a fost factorul determinant al reducerii populației rezidente.
Începând cu 2015-2016, s-a inversat oarecum impactul celor doi factori: declinul demografic pe cale naturală are importanță mult mai mare decât migrația internațională. Cel puțin în ultimii ani, ponderea migrației internaționale în reducerea populației rezidente este cu mult mai mică decât sporul natural negativ.
Avem un număr de nașteri mult mai mic în ultimii ani, în raport cu ceea ce aveam la începutul perioadei de tranziție. Dacă la începutul sau la finele anilor 80 existau peste 300.000 de nașteri la nivelul unui an, la nivelul anului 2022 sunt în jur de 180.000-190.000 de copii nou născuți pe parcursul unui an. În aceste condiții ajungem la acest proces de îmbătrânire accentuată a populației României”, a declarat Tudorel Andrei, pentru Euronews România.
Datele recensământului legate de etnie
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
Datele recensământului legate de limba maternă
Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Datele recensământului legate de religie
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-a declarat "fără religie" sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.
Datele recensământului legate de starea civilă
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Datele recensământului legate de studii
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Datele finale vor fi publice la finalul anului viitor. Recensământul 2021, organizat în format digital, este al 13 lea din istoria României și al 4 lea după Revoluție.
