Întregul sistem din România nu funcționează în mod democratic. O spune fostul consilier al lui Traian Băsescu, Cătălin Avramescu, filosof și profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
Discuțiile interminabile pe marginea candidaților la alegerile pentru Primăria București sunt exemplul cel mai adecvat în contextul actual. Însăși ideea de a avea un candidat comun, iar apoi neajungerea la un numitor comun asupra numelui, duc la acest paradox.
Pericolul ca România să intre într-un sistem semiautoritar
Cătălin Avramescu, profesor de științe politice: "Nu, evident că nu (n.r.: partidele nu mai au timp de campanie dacă nu-și desemnează candidații). În afară de scandal, partidele din România, din păcate, nu au produs mare lucru, nu au produs idei, nu au produs dezbateri raționale.
Poate că acum 15-20 de ani mai găseai partide organizând printr-o fundație, printr-un seminar, o dezbatere, lansau o idee, dar acum, timp de 4 ani, nu au făcut nimic. Și timp de 4 ani, nu și-au găsit nici măcar candidați.
Mai este ceva: partidele politice românești, din păcate, sunt organizate după principiul simplu prin care cel care este în funcție este recompensat cu încă un mandat. Nu e chiar democratic. Astfel, singurii despre care știm aproape sigur că vor candida sunt, de fapt, tot aceia.
Lupta electorală are o legătură cu justiția, pentru că, până la urmă, justiția, într-un stat democratic, nu este stat în stat și e foarte limpede că există un conflict între forțele reformiste - câte au mai rămas, foarte puține, cele care vor să reformeze inclusiv justiția - și forțele antireformiste, care vor ca lucrurile să rămână în același sistem ca până acum."
Un aspect care îi îngrijorează pe specialiști este decăderea României în clasamentul mondial al țărilor democratice, care dă așa-zisul indice democratic. Iar această statistică spune multe. În aceste condiții, întrebarea legitimă pe care și-o poate pune oricine este dacă mai are rost acest vot.
Cătălin Avramescu, profesor de științe politice: "Ce poate să mai lovească în temeinicia statului în condițiile în care, în clasamentele internaționale ale democrației, făcute de experți, România este într-o prăbușire continuă. Democrația s-a degradat masiv în România și suntem pe cale de a intra în cazul așa-ziselor sisteme hibride. În traducere, semiautoritar.
Vă aduc aminte că, în 2007, când am aderat la UE, România era pe locul 50 în lume, iar după o prioadă foarte scurtă, suntem undeva în zona 67-70. Este o degradare masivă a democrației. Așa că nu vă mirați că justiția este folosită ca ciomag politic."
- În februarie 2023, potrivit unui studiu făcut de The Economist, democrația din România se afla pe ultimul loc între țările din UE.
De ce există tendința de a nu te mai duce la vot
Cătălin Avramescu, profesor de științe politice:"Să vedem întâi ce s-ar întâmpla într-o țară normală, ca să putem vedea ce se întâmplă sau nu se întâmplă la noi. Într-o țară normală, există niște mecanisme democratice prin care sunt stabiliți candidații. E cazul tipic al țărilor foarte multe care au alegeri primare. Și cetățenii nu stau doar pasiv la TV și se uită ce zic candidații, ei participă la viața partidelor, sunt parte a angrenajelor partidelor.
În fond, partidele, în mod ideal, nu fac decât să traducă într-o acțiune electorală ceea ce există deja la nivelul opiniei publice. Iar opinia publică nu este într-o democrație sănătoasă pasivă, adică doar se uită. Din păcate, noi aici suntem, ne uităm la circ.
Cifrele o dovedesc (n.r.: că acest circ se transformă într-o pasivitate electorală), noi avem deja o participare foarte scăzută, probabil că ea va scădea și mai mult în condițiile în care foarte mulți alegători s-au lămurit că alegerile sunt cartelizate. Chiar eu, care predau științe politice și, mai mult decât atât, predau un curs care se cheamă sisteme de vot și reprezentanță electorală, la ultimele alegeri nu am participat. Și dacă mergem tot așa, sincer, nu o să particip nici la astea, pentru că nu vreau să fiu parte a unei farse electorale.
Există o vorbă celebră a unui economist, specialist în teoria votului, care spune că un economist nu va fi prins nici mort lângă urna de votare. E o discuție întreagă cât de rațional e comportamentul alegătorului într-o societate democratică, ar fi interesant să purtăm discuția aceasta.
Dar ce pot să vă spun este că, atunci când alegerile sunt aranjate, cartelizate și candidații sunt irelevanți, sau suntem chemați doar pentru a confirma câte un post local în funcție, scuzați-mă, eu nu particip la asemenea mascaradă. Mie mi se pare că, într-o democrație, alegerile trebuie să fie competitive, nu orice alegeri pot fi acceptate.
Mie mi se pare că ceea ce s-a întâmplat în est, Ucraina, Rusia, România, este formarea, în diferite grade, a ceea ce se numește, în termeni tehnici, autocrații electorale. Atunci când un mafiot local își aranjează propria realegere 'democratică', între ghilimele, aceasta nu este o democrație reală, ci o democratură. Trebuie să avem alegeri competitive."
- Termenul 'democratură' este un oximoron compus din 'democrație' și 'dictatură'. În schimb, cuvântul 'democrație' provine din termenii grecești demos (popor) și kratos (putere).
Calendarul alegerilor din 2024
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamenatre au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
