Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General anunţă că s-a sesizat din oficiu şi a deschis un dosar penal în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu invazia rusă din Ucraina şi consecinţele operaţiunilor militare asupra oamenilor cu cetăţenie română din ţara vecină.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. g) şi k) din Codul penal. Competenţa privind efectuarea cercetărilor aparţine Secţiei Parchetelor Militare. În fapt s-au reţinut următoarele: la data de 24.02.2022, Federaţia Rusă a lansat o amplă operaţiune militară (aeriană, terestră şi maritimă) de invadare a Ucrainei - stat independent şi suveran. Potrivit informaţiilor publice existente, atacul militar este generalizat şi sistematic, fiind îndreptat atât împotriva unor obiective militare, cât şi împotriva unor obiective civile, rezultând date că au fost bombardate şcoli, spitale, complexe comerciale, fiind afectată în mod direct populaţia civilă din Ucraina. Consecinţele atacului sunt deosebit de grave, în rândurile populaţiei civile survenind un număr mare de decese, inclusiv copii, precum şi răniri de persoane. În acelaşi timp, ca urmare a traumei psihice provocate de atacul militar al Federaţiei Ruse, milioane de civili au părăsit teritoriul Ucrainei, având în prezent statutul de persoane refugiate, inclusiv pe teritoriul României", anunţă Parchetul General, într-un comunicat de presă.
Parchetul susţine că, potrivit art. 10 C.p.p., legea penală română se aplică şi infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin contra unui cetăţean român.
„Jurisdicţia se exercită de organele de urmărire penală române şi pe baza principiului universalităţii. Cercetările au în vedere şi deţinerea de către cetăţeni ucraineni a cetăţeniei române", spun procurorii.
ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE
Rusia susține că a recuperat 60% din teritoriul pierdut în Kursk și amenință Ucraina cu represalii după un atac cu ATACMS
Armata rusă a susținut vineri că a eliberat 63,2% din teritoriul ocupat de armata ucraineană în provincia rusă de graniță Kursk, după cinci luni de lupte care au urmat unei ofensive ucrainene surpriză în această regiune.
100 miliarde de dolari, prețul apărării Ucrainei în 2024. 60% dintre cheltuielile de război ale Kievului au fost acoperite de SUA și Europa
100 de miliarde de dolari, atât a cheltuit Ucraina în 2024 pentru a se apăra de agresiunea rusă. 60 la sută din această sumă a fost acoperită de SUA și țările europene.
Oficial NATO: Este imposibil pentru țările membre să își protejeze de un posibil sabotaj toate infrastructurile submarine
Este „imposibil” pentru țările membre NATO să își protejeze de un posibil sabotaj toate infrastructurile subacvatice sensibile, cablurile și conductele având în vedere amploarea rețelei, a declarat joi pentru AFP un oficial NATO specializat în astfel de probleme.
Zelenski spune că Ucraina va „reacționa energic” dacă vreo țară negociază pacea cu Rusia fără implicarea sa
Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene, într-un interviu acordat joi presei poloneze, să își crească producția de arme și muniții pentru a susține Ucraina în războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida propria apărare.
Analiză Reuters: Plecarea migranților ucraineni ar putea crea probleme economiilor est europene
Țările din Europa de Est, care se confruntă cu numeroase amenințări economice alimentate de războiul din regiune, ar putea să se confrunte cu noi presiuni dacă va fi încheiată pacea în Ucraina, iar exodul de muncitori ucraineni ar provoca o criză pe piața muncii care ar alimenta inflația.
Raport Frontex: migrația ilegală a scăzut cu 38%. Situația este complicată la granița cu Belarus, unde intrările s-au triplat
Reglementările mai stricte ale Uniunii Europene în ceea ce privește migrația încep să aducă primele rezultate, potrivit raportului preliminar al Frontex pentru anul trecut. Numărul intrărilor ilegale în spațiul comunitar s-a redus cu aproape 40%, comparativ cu 2023.