România este codașă la digitalizare. Conform celui mai recent clasament făcut de ONU privind indicele EGDI, România a coborât pe locul 72, adică sub țări precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. „De fapt, statul român nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, spune vicepremierul Oana Gheorghiu.
De ce refuză digitalizarea statul român: „Transparența încurcă”
Oana Gheorghiu: „Până la 31 decembrie, portofelul digital va fi operațional și vom avea în el minimum cartea electronică de identitate, urmând ca, anul viitor, alte documente să poată fi prinse în acest portofel.
Avem două planuri. E digitalizarea, care se întâmplă la nivel privat, acolo unde oamenii au ținut pasul cu tehnologia și digitalizarea la nivelul statului român. Și aici avem o problemă. De fapt, statul român nu este digitalizat. Să o spunem foarte clar: nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit. Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.”
Gheorghiu susține că digitalizarea nu este un proces căruia să i te opui, indiferent de convingeri. E un „val” care vine peste orice societate cu pretenția că este civilizată, iar singura atitudine corectă e presiunea pusă de populație. De fiecare om umilit la ghișeu pentru că statul român are alte planuri.
Oana Gheorghiu: „Că va fi într-o lună, într-un an, în doi ani, dar se va întâmpla, pentru că există deja oameni din mediul privat care s-au apucat să construiască platforme, care fac analiză de date publice, se uită pe datele companiilor de stat. Nu prea mai poate fi oprit valul ăsta. Și cred că e rolul societății să pună tot mai multă presiune, să nu mai accepte să meargă la ghișeu de cinci ori cu același document pe care statul român îl are.
Am făcut pași aici, am reușit să eliminăm câteva lucruri, am făcut o platformă în care oamenii pot să pună sesizări, fărăhârtie.gov.ro. Am primit peste patru mii de sesizări, le-am clasificat și am început să lucrăm cu ele. Pe cartea digitală, multe s-au schimbat. În zona de Casa de Pensii, de la 1 iulie, o să avem o instituție mult mai prietenoasă, unde progresele vor fi uimitoare. Cu ANAF am început un dialog, lucrurile se mișcă, dar vom vedea rezultatele în timp.
Cred că această criză politică afectează toate domeniile din economie și afectează fiecare cetățean. Cred că trăim cu toții într-o angoasă mai mult sau mai puțin vizibilă, dar lucrurile merg întotdeauna înainte, pentru că nu ne putem opune viitorului, vrem, nu vrem, vine peste noi.”
Indicele EGDI (E-Government Development Index), realizat de ONU, măsoară nivelul de dezvoltare al serviciilor publice digitale dintr-o țară și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. Clasamentul ia în calcul trei componente majore: calitatea serviciilor publice online, infrastructura de telecomunicații și nivelul de competențe digitale și educație al populației. Scorul final este folosit la nivel internațional pentru a evalua gradul de digitalizare al statelor și eficiența administrației publice în era digitală.
Clasamentul privind digitalizarea are în vedere trei indici: Online Service Index (OSI), Telecommunication Infrastructure (TII) și Human Capital (HCI).
Online Service Index (OSI) - măsoară cât de multe probleme poți rezolva 100% digital, fără hârtii, conform Code for Romania. La acest capitol, România pierde mult din cauza lispei interoperabilității, adică sistemele nu comunică între ele.
Telecommunication Infrastrucure (TII) - se referă la faptul că, deși România re interbat de mare viteză, cei care știu să-l utilizeze sunt mai degrabă cei din mediul privat, în timp ce statul nu prea știe.
Human Capital (HCI) - este indicatorul care arată cât de pregătiți sunte cetățenii să utilizeze digitalizarea.
