Liderii Ungariei, Austriei și Serbiei s-au întâlnit luni, la Budapesta, pentru a găsi soluții pentru a opri ceea ce ei susțin că este numărul tot mai mare de imigranți care ajung în Europa. Cei trei lideri au convenit să ia măsuri comune pentru a controla noile sosiri de-a lungul rutei de migrație care trece prin Serbia.
Cooperare de-a lungul frontierelor
Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat reporterilor după întâlnire că planul de acțiune comun va include o cooperare sporită a poliției de-a lungul frontierelor, precum și sprijinirea Serbiei în ceea ce privește deportarea migranților în țările lor de origine.
„Vom sprijini în mod direct Serbia pentru a efectua repatrieri și nu doar vom sprijini know-how-ul tehnic, ci vom face tot ceea ce este necesar și îi vom sprijini financiar”, a declarat Nehammer.
Cancelarul austriac a lăudat anunțul președintelui sârb Aleksandar Vučić potrivit căruia, până la sfârșitul anului, Serbia își va alinia politicile de vize la cele ale Uniunii Europene, astfel încât regimul fără vize cu unele țări din afara UE să nu mai fie folosit în scopuri de migrație. Serbia este o țară candidată la statutul de membru cu drepturi depline al blocului.
„Vom preveni astfel situația în care cineva folosește Serbia ca țară de sosire, dar nu din cauza nevoilor sale reale, ci pentru migrația ilegală spre vest”, a declarat Vučić.
Schimbare politică generală
Premierul ungar Viktor Orban a făcut apel la o schimbare politică generală în ceea ce privește modul de abordare a migrației și a sugerat așa-numitele centre „hot spot” din afara Uniunii Europene, unde ar trebui procesate cererile de azil. El a adăugat că „nu suntem deloc mulțumiți de situația care s-a dezvoltat”.
Această procedură ar submina însă legile naționale ale unor țări europene. Printre acestea se numără Germania, care a înscris în constituția sa dreptul fiecărui străin de a solicita azil politic și de a i se verifica individual cererea în timpul șederii în țară.
Printre migranții reținuți recent în Austria care au solicitat azil pentru a evita deportarea imediată, cetățenii indieni reprezentau cel mai mare grup în septembrie, potrivit datelor guvernamentale. Cetățenii indieni au nevoie de viză pentru a intra în UE, dar pot intra în Serbia fără viză. De acolo, mulți încearcă să ajungă în țările din Europa de Vest cu ajutorul traficanților, potrivit afirmațiilor guvernului.
Întâlnirea de luni din capitala Ungariei a avut loc după ce Republica Cehă și Austria au anunțat săptămâna trecută că vor lansa controale temporare la punctele lor de trecere a frontierei cu Slovacia pentru a opri intrarea migranților.
Ungaria, acuzată de încălcări ale drepturilor omului
Pe lângă reuniunea de la Budapesta, miniștrii de interne din Austria, Cehia, Ungaria și Slovacia au cerut luni UE să protejeze mai bine frontierele exterioare pentru a limita ultima creștere a migrației.
„Ne confruntăm cu probleme care afectează întreaga Europă”, a declarat ministrul ceh de interne Vit Rakušan.
În timp ce Serbia nu a avut incidente majore în gestionarea valurilor anterioare de migrație, Ungaria a fost acuzată de încălcări grave ale drepturilor omului în trecut, devenind inclusiv singura țară din UE care a legalizat respingerile, unele dintre acestea fiind considerate violente.
Orban este unul dintre cei mai vocali politicieni anti-migrație din Europa, cunoscut pentru că i-a catalogat public pe imigranții non-europeni drept „invadatori musulmani” într-un interviu acordat ziarului german Bild în 2018 și a declarat că migrația este „otravă” în 2016.
