Un înalt responsabil al ONU şi-a manifestat miercuri îngrijorarea faţă de „noua escaladare” a războiului în Ucraina şi a îndemnat părţile să se abţină de la acţiuni şi discursuri ce riscă să intensifice şi mai mult conflictul, transmite AFP.
„Am văzut în ultimele zile semne alarmante ale unei noi escaladări a acestui război deja exploziv”, a spus în faţa Consiliului de Securitate al ONU sub-secretarul general al acestei organizaţii însărcinat cu Europa, Miroslav Jenca.
El a menţionat în special utilizarea de către Rusia joia trecută a noii sale rachete balistice hipersonice Oreşnik, care a lovit o fabrică de armament în oraşul industrial ucrainean Dnipro.
Rusia a justificat folosirea acestei rachete ca răspuns în urma recentelor atacuri ucrainene asupra teritoriului său cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, după ce preşedintele american aflat la final de mandat, Joe Biden, şi guvernul britanic au dat curs unei vechi solicitări a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca aliaţii occidentali ai Ucrainei să permită folosirea armamentului pe care-l oferă acesteia pentru a lovi ţinte militare în profunzimea teritoriului rus, nu doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional.
După unda verde primită de la Washington şi Londra, acord primit între timp şi din partea Franţei, Ucraina a atacat marţea şi joia trecută instalaţii militare în Rusia cu rachete ATACMS şi Storm Shadow. A urmat lovitura rusă cu rachetă Oreşnik, după care au avut loc două noi atacuri ucrainene cu rachete ATACMS, sâmbătă şi luni, asupra unor sisteme antiaeriene ruseşti şi asupra unui aerodrom în provincia rusă Kursk. Rusia susţine că a doborât 10 din cele 13 rachete lansate de Ucraina în aceste ultime două salve şi că pregăteşte noi represalii.
„Îndemnăm toate părţile să ia măsuri imediate în direcţia dezescaladării”
„ONU nu are detalii suplimentare despre aceste evenimente, inclusiv despre tipurile de arme utilizate. Dar folosirea rachetelor balistice şi ameninţările reprezintă o dezvoltare periculoasă către o escaladare", a remarcat oficialul organizaţiei.
„Îndemnăm toate părţile să ia măsuri imediate în direcţia dezescaladării şi să se abţină de la orice acţiune sau retorică ce ar putea intensifica şi mai mult acest război" şi "ar pune grav în pericol pacea şi securitatea regionale şi internaţionale", a completat Miroslav Jenca, reafirmând că invazia lansată de Rusia în Ucraina în februarie 2022 este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.
Conform unor responsabili neprecizaţi citaţi săptămâna trecută de publicaţia New York Times, preşedintele democrat Joe Biden ar putea oferi Ucrainei arme nucleare înainte să-şi încheie mandatul pe 20 ianuarie, când republicanul Donald Trump va fi învestit preşedinte la Casa Albă.
„Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase", mai scrie ziarul american.
Comentând această idee pe care a descris-o drept "nebunească", purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că "acţiunile iresponsabile" ale Ucrainei şi ale susţinătorilor occidentali ai acesteia ar putea aduce omenirea "pe marginea catastrofei".
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat marţi că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept "absolut iresponsabilă" discuţia despre posibilitatea înarmării Ucrainei cu arme nucleare şi a indicat Occidentului "să-l asculte cu atenţie pe (preşedintele rus Vladimir) Putin" şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare.
Putin a ameninţat Kievul şi Occidentul că Rusia va răspunde într-un mod "decisiv şi simetric" oricărei noi escaladări a conflictului, după ce avertizase deja că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.
