Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, pentru primul pachet cu măsuri fiscal-bugetare. Acesta a suferit deja câteva modificări față de forma pusă în transparență decizională de care vor beneficia atât unele bănci, dar și persoanele care joacă la jocuri de noroc sau gestionează proiecte pe fonduri europene.
Bolojan spune că demisionează dacă nu face ce a promis
„În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii. Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar: Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru.
Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile.
Promisiunea mea este că vom face ordine în finanțele țării noastre. Dorința mea este să demonstrez că putem avea o bună guvernare cu respect pentru cetățeni."
Pachetul de măsuri
1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar).
2. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.
3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane.
4. Taxarea capitalurilor mari.
● Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026
● Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate.
5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare.
● În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public.
● Se limitează angajările și sporurile nejustificate.
Ilie Bolojan, în Parlamentul României
Ilie Bolojan prezintă în Parlamentul României pachetul de măsuri fiscale:
„România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE. România se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcționa. Acest lucru trebuie să se oprească. Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne așteaptă așa numitul junk, respectiv titlul de ”țară nerecomandată pentru investiții”, cum definesc termenul agențiile de rating.
Cum se traduce junk pentru fiecare român? Vom avea următoarele consecințe: taxe mult mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari pentru stat și cetățeni, o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar, fonduri europene blocate. Ne-am întoarce înapoi cu 15-16 ani. România ar deveni o țară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni.
Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul țării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecințe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri și seniori, pe angajații de la stat și de la privat, pe micii întreprinzători și marile companii, fiecare familie. Acest lucru poate fi evitat. Încă. Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită.
Dacă facem ce trebuie, vom fi într-o altă situație la finalul anului viitor. Aproape 40% din deficit e generat de cheltuieli permanente, în special salariale. Avem cote TVA și taxe pe dividende dintre cele mai reduse. Nu zic că nu e bine să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim realiști. Trebuie să combatem evaziunea, dar asta nu se poate face de pe o zi pe altă.
Dacă nu facem ce trebuie, nu vom mai avea bani pentru spitale, autostrăzi, armată, salarii și pensii. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere în următorii ani.
Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere. Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor.
Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public, raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB față de 40% în vestul Europei).
Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene, ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja.
Aș vrea să fie limpede pentru toată lumea: titularii din Educație nu-și pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puține plăți cu ora și câștigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil și meritocratic.
Bursele vor fi acordate doar pentru merit real (minim nota 9, max. 15% dintr-o clasă) și burse sociale pentru nevoi reale. Se elimină, așadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanță. Gândiți-vă că în trei ani de zile, din cauza anomaliilor din sistem, bugetul pentru bursele elevilor a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde. Norma didactică va crește cu două ore, ajungând în felul acesta aproape de norma mediei europene."
A început ședința plenului reunit
Ședința plenului reunit al Parlamentului, în care Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea pentru măsuril fiscale, a început.
Având în vedere că Parlamentul a intrat în vacanță la sfârșitul lunii iunie, pentru desfășurarea procedurii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare senatorii și deputații au fost convocați într-o sesiune extraordinară.
La ședința plenului reunit de luni și-au întregistrat prezența 305 deputați și senatori.
Ora 17:00 - Ședință de plen pentru asumarea răspunderii Guvernului
Guvernul Bolojan a avut o ședință la Palatul Victoria, unde a fost discutată forma finală a proiectului cu măsurile fiscale. De la sediul Guvernului, premierul Bolojan și miniștrii merg direct în Parlament, unde își vor angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului. Ședința plenului reunit va avea loc la ora 17:00.
Parlamentarii AUR au anunțat deja că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, în termenul constituțional de trei zile de la asumarea răspunderii.
„Avem semnăturile parlamentarilor noștri și o parte din semnăturile colegilor din opoziție (...) de la parlamentari neafiliați și așteptăm de la fiecare parlamentar care consideră că măsurile asumate astăzi de Guvern sunt împotriva românilor să vină să semneze moțiunea și să voteze împotriva acestui guvern. Facem apel către fiecare parlamentar să-și asume în aceste zile alegătorii, nu doar șefii de partid”, a declarat Mihai Enache, liderul deputaților AUR din Parlamentul României, într-o conferință de presă.
Dacă moțiunea de cenzură trece, Guvernul este demis. Dacă aceasta nu va trece, proiectul de lege se consideră adoptat.
Guvernul a avizat primul pachet de măsuri fiscale
Asumarea răspunderii are loc după ce executivul a avizat la 4 iulie primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Între măsurile incluse în acest prim pachet se află:
- creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%;
- creșterea cotei reduse de TVA, de la 5% și 9%, la 11%;
- majorarea cu 10% a accizelor pentru alcool, carburanți și țigări;
- introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei etc.
Al doilea pachet de măsuri fiscale va viza pensiile speciale, companiile de stat, instituțiile autofinanțate și reforma administrației locale. Se așteaptă ca acest al doilea pachet să fie adoptat tot prin asumarea răspunderii, cel mai târziu în toamnă.
Taxe mai mari pentru operatorii de jocuri de noroc (amendamente USR)
- Majorare de la 23 la 25% din venituri pentru pariuri mutuale
- Majorare de la 23 la 25% venituri pentru pariuri cu cotă fixă
- Majorare de la 23 la 25% din venituri pentru pariuri în contrapartidă
- Majorare de la 5.800 la 6.000 euro pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine
- Majorare de la 27 la 30% pentru jocuri de noroc la distanță clasa 1 și 3
- Majorare de la 8% pentru jocurile de tip loto, cu excepția video loteriei
Măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar (amendamente PSD)
- Ridicarea plafonului pe contribuții pensii la 4.000 lei
- CASS la pensii plătite numai până în decembrie 2026
- Plafon pe salarii de 3.000 lei, scutit de plata contribuției la CASS
- Scutire de la plata CASS pentru veterani, văduve de razboi etc
- Reducerea subvenției pentru partide cu 40%
- Acces la serviciile medicale de stat pentru mamele care sunt în concediu de creștere a copilului
- Scăderea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5%, fără excepție
- TVA 11% pentru evenimente sportive
- CASS pentru mamele în concediu postnatal pe veniturile care depășesc 3.000 lei
- Scutire de plata CASS pentru șoferi
Majorare cu doar 1% a impozitului pe câștigurile din jocuri de noroc
- 4% (10% inițial) pe sumele până în 100.000 lei
- 400 lei (1.000 lei inițial) + 20% pe sumele între 10.000 - 66.750 lei
- 11.750 lei +40% pe sumele care depășesc 66.750 de lei
Corecție pe sporul pe fonduri UE
- Nivelul actual – max. 50% din indemnizația de bază
- Nivelul propus inițial – max.35% din indemnizația de bază
- Nivelul modificat – max.40% din indemnizația de bază
Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri, majorat doar pe băncile mari
- 2% pe băncile cu o cotă de piață mai mică de 0,2%
- 4% pe băncile cu o cotă de piață mai mare de 0,2%
Ce înseamnă angajarea răspunderii Guvernului
Potrivit Constituției României, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Pentru a declanșa procedura de angajare a răspunderii, este nevoie de convocarea Camerei Deputaților și Senatului în ședință comună (art. 13 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului). Proiectul de lege sau de program al Guvernului este prezentat Birourilor Permanente reunite ale celor două camere, care stabilesc un termen în care parlamentarii pot depune modificări.
Urmează prezentarea proiectului sau programului de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de trei zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Conform art. 114, alineat 2 din Constituție, Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată de majoritatea deputaților și senatorilor (majoritate absolută). În situația în care moțiunea este votată, atunci Guvernul se consideră demis, iar proiectul de lege rămâne neadoptat (art. 114 din Constituție).
În situația în care Guvernul nu a fost demis prin moțiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern (art. 114 din Constituție).
Sindicatele protestează în fața Parlamentului
În ziua în care Guvernul își asumă răspunderea, sindicaliștii din Sănătate și Educație protestează în fața Parlamentului.
Federația Sanitas protestează, în intervalul 11.00-13.00, în Parcul Izvor, alături de alte federații sindicale din sistemul bugetar. „Protestăm împotriva măsurilor de austeritate care lovesc în membrii noștri! Acesta este doar începutul”, au anunțat duminică reprezentanții Federației Sanitas.
Și sindicaliștii din Educație protestează luni la Parlament față de măsurile fiscale propuse de Guvern. „Protestul de luni este la Parlament, având în vedere că Guvernul va angaja răspunderea în Parlament. Este firesc să fim în fața Parlamentului luni. Era programat protestul la Guvern. Avem aprobare și pentru Parlament. Am fost prevăzători. (...) După cum văd că stau lucrurile, este foarte probabil în 8 septembrie deschiderea anului școlar să fie în stradă în București și în toate orașele din România. În premieră în ultimii 35 de ani facem o altă deschidere. Profesorii sunt cu elevii în stradă. Să dăm un semnal nu doar pentru România, ci și pentru celelalte țări”, a afirmat Simion Hăncescu, potrivit Agerpres.
