Ascensiunea femeilor în poziții de conducere a fost anevoioasă de-a lungul istoriei și peste tot în lume, iar România nu face excepție.
Astăzi femeile nu sunt la fel de bine reprezentate în conducerea afacerilor, dar mai ales în politică. Am discutat cu câteva dintre cele care au reușit să-și construiască o carieră, dar și cu experți în egalitate de gen despre lucrurile care ar putea fi schimbate: educația și legislația.
Femeile din România se confruntă încă cu numeroase bariere în calea unei reprezentări politice echitabile.
În urma alegerilor din 2020, femeile dețin unul din 5 mandate, în Parlament. Potrivit unui studiu realizat de Expert Forum, este un procent mai mic decât în anii 80, când numărul femeilor din Marea Adunare Națională era de 30%.
Studiu: În anii 2000 mai puțin de 5% dintre români ar fi votat o femeie
În anul 2000 mai puțin de 5% din alegători ar fi votat pentru o femeie, pentru orice funcție, iar în 2018 procentul acestora a crescut abia la 10%, potrivit unui studiu al fundației Friedrich Ebert.
Pentru puținele femei care s-au angajat în lupta politică din România, una dintre provocări a fost să echilibreze responsabilitățile familiale cu cerințele unei cariere la nivel înalt.
În ciuda eforturilor pe care sunt dispuse să le facă, femeile se pot confrunta cu lipsa de sprijin din partea partidelor politice, care sunt adesea reticente în a promova candidați feminini pentru poziții eligibile sau în funcții de conducere.
Provocările pentru femei persistă și în mediul de afaceri, deși situația este ceva mai optimistă. O analiză recentă arată că mai bine de o treime din firmele active pe piața locală au acționare sau asociate femei, iar 2 din 3 startup-uri au fost fondate de femei în 2022.
Femeile sunt, însă, mai capabile să genereze randament și eficiență, abilitate care se reflectă în rata de profit a companiei. Astfel, cele mai profitabile sunt firmele cu acționariat 100% feminin, cu o rată medie a profitului net de 15%, aproape de două ori mai mare decât cele cu acționariat exclusiv masculin, care generează un profit mediu de 8,3%.
Concediul de maternitate este adesea văzut ca un dezavantaj în ascensiunea femeilor de carieră.
Participarea femeilor în politica din România și implicarea acestora în mediul de afaceri este un indicator esențial al calității democrației și egalității de gen.
În prezent, zece țări europene folosesc sistemul cotelor obligatorii de reprezentare a femeilor în sistemul legislativ. România nu se numără printre acestea.
În schimb, în afaceri, una din patru poziții de Senior Executive sunt ocupate de femei în România, cu 4.5% mai mult față de media companiilor din UE.
