Instituțiile de forță ale statului se depopulează. Numai anul trecut, peste 10.000 de polițiști, mii de militari, de la gradați până la generali, și sute de magistrați s-au grăbit să plece din sistem pentru a beneficia de o pensie specială calculată după vechile prevederi, mult mai generoase. Un exod care adâncește deficitul de personal cu care se confruntă justiția, apărarea și poliția.
Cei mai mulți pensionari din Poliție au ales să meargă în privat
Numai la Ministerul de Interne, în 2023, peste 10.000 de polițiști, jandarmi și din alte structuri subordonate au ales să facă pasul în afara sistemului pentru a prinde prevederile mult mai favorabile din vechea lege care reglementează regimul așa-numitelor pensii de serviciu. Situația este recunoscută de către autorități. La fel și gravitatea ei.
Cătălin Predoiu, ministrul Internelor: ”Statul român oferă încă, prin legislație, condiții mai atractive de a merge la pensie la o anumită vârstă decât de a sta la muncă. Câtă vreme nu schimbăm această filozofie. Mă refer la ansamblul statului român care trebuie să-și regândească global politica de salarizare. În ultimii ani a pierdut câte cam 30 și ceva de mii de cadre. În ultimii ani a pierdut câte cam 30 și ceva de mii de cadre. Avem capacitatea la Academia de poliță să scoatem 600 de absolvenți de promoție și de la școlile de agenți încă câteva mii de da, 2.000 și ceva. Deci, practic o capacitate insuficientă față de ceea ce avem nevoie. S-au pierdut oameni cu expertiză și toate lucrurile astea combinate zguduie sistemul, chiar dacă nu se vede din exterior, dar din interior se simte.”
Cei mai mulți dintre noii pensionari din Poliție au ales să meargă în privat pentru salarii mai mari. Dar și la Poliția Locală, unde pot cumula pensia specială cu indemnizația primită pentru noul post.
Vasile Zelca, președintele SNPPC: ”Dacă oamenii cu experiență nu sunt ținuți în sistem și aici vorbim de predictibilitate, salarizare în carieră și în pensionare, ceea ce lipsește cu desăvârșire și pe salarizare, și pe carieră, și pe pensionare, vor pleca cu prima ocazie cu care în care vor găsi fie un salariu mai bun, vor pleca prin demisie, fie când vor îndeplini condițiile de pensionare. 04:45 Într-adevăr, au venit oameni tineri, foarte mulți. Este bine că au venit, dar acești tineri trebuie instruiți, trebuie învățați.. am ajuns să punem tutori, adică polițistul care le îndrumă la început de carieră pe un debutant. Tutori care au mai puțin de 5 ani vechime în poliție. Din păcate, în 5 ani de zile nu prea ai ce să acumulezi, indiferent câtă poftă și câtă voință ai avea să înveți. Da, cei care se pensionează pot merge la Poliția Locală să se angajeze. Acolo este o oportunitate pentru Poliția Locală să folosească polițiștii cu experiență din Poliția Română. Nu vă spun ce pățim cu cei tineri care sunt foarte dezamăgiți de salarizare și își dau demisia pe capete pentru că la 3.500 lei salariu 4.000 de lei cu tot cu sporuri.”
Sistemul a fost părăsit mai ales de militarii tineri
Nici MAPN nu stă foarte bine. În primele trei trimestre ale lui 2023, peste 3.600 de gradați, dar și ofițeri, printre care recent și 6 generali, toți au decis să-și pună în cui uniforma de militar activ pentru a putea beneficia de condițiile favorabile de pensie specială pe rit vechi.
Cu un an înainte numărul militarilor demisionari era dublu față de 2021. Sistemul a fost părăsit mai ales de militarii tineri, în special de ofițerii ingineri, soldații și gradații profesioniști, care au ales mediul privat, din motive financiare. MAPN a încercat să reducă impactul acestor plecări prin mai multe campanii de angajare, numai anul trecut fiind scoase la concurs 4.159 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști.
Virgil Bălăceanu, general în rezervă: ”Nu sunt probleme deosebite la nivelul ofițerilor, să le spunem juniori, grade mici. Au apărut probleme deosebite la nivelul de sus sunt probleme deosebite la nivelul mediu și de sus al gradelor militare, ceea ce afectează capacitatea comandamentelor, comenzilor de unități și a comandamentelor pentru îndeplinirea sarcinilor. Avem situații de încadrare 30-50%, unitățile respective, din punct de vedere al capacității de reacție, nu pot fi operative. Soldatul profesionist este la nivelul unui muncitor necalificat, încadrat și ca familie ocupațională. A apărut fenomenul, mai ales în rândul soldaților, gradaților profesioniști, de trecere în rezervă prin demisie, găsesc locuri de muncă mult mai bine plătite decât în armată.”
Nici în Justiție, lucrurile nu stau mai bine. Numai anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decrete de eliberare din funcție pentru 466 de magistrați, judecători și procurori, numărul total la pensionarilor speciali din această categorie ajungând la aproape 5.500. Efect al noii legi privind pensiile speciale care permite magistraților activi să se pensioneze pe sistemul vechi încă 5 ani, situație ce le asigură în prezent o pensie specială medie de 22.500 de lei.
Ministerul Justiției susține că nu ar exista motive de îngrijorare
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: ”S-au mai liniștit lucrurile în sistemul judiciar, legea pensiilor nu a avut efectele pe care în mod alarmist îl anunțau anumite voci. Anul acesta vor fi aproximativ 700 de magistrați noi intrați în sistem. Avem două examene, unul pentru cei care au vechime în profesie juridică, au fost scoase cam 400 de locuri, iar la INM examenul se va finaliza în martie și avem încă 300 de locuri. Acest deficit va fi echilibrat, rezolvat într-un an, maximum doi ani de zile.
Statistica CSM arată însă că există un deficit de aproape 2.000 de magistrați în sistemul de justiție, consecință a plecărilor din ultimii ani.
Daniela Ioana Stăncioi, judecător, purtător de cuvânt al CSM: ”La ICCJ si celelalte instanțe judecătorești sunt vacante 1018 posturi. La parchete, DNA, DIICOT, etc. Sunt vacante 948 de posturi. Dacă nu vor există modificările legislative semnificative cu privire la statutul magistraților am putea pentru anul 2024 ca 413 de noi judecători vor accede in sistem, iar 260 de procurori s-ar putea pensiona.”
Nevoia de judecători și de procurori e cu atât mai acută cu cât de ani buni, examenele de intrare în magistratură nu mai adună suficienți aplicanți pentru locurile scoase la concurs. Și de cele mai multe ori, doar un sfert dintre cei înscriși la concurs, reușesc să obțină și punctajul necesar pentru a deveni procuror sau judecător.
