Ministrul Justiției spune că la stabilirea pragului de 9.000 de lei peste care abuzul în serviciu este considerat infracțiune a fost raportat la un multiplu al salariului mediu pe economie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Euronews România, Cătălin Predoiu recunoaște că în nicio altă țară a Uniunii Europene nu există prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Ministrul justifică existența unui astfel de prag în România prin faptul că există o decizie a Curții Constituționale care impune acest lucru.
”Este o multiplicare rezonabilă a salariului mediu pe economia națională. Este singurul reper. Am observat că această raportare la legislația în vigoare, sunt praguri în legislație la ora asta, sunt sancțiuni mult mai grave, mult mai mari decât cele care s-au discutat ieri, care n-au suscitat atâta emoție. Dar ca regulă, semnalul primit din Parlament și din afara Parlamentului a fost aceste puncte de referință din legislație nu sunt adecvate în acest moment, atunci m-am orientat către un alt criteriu economic, de data asta invitat să poziționez Ministerul Justiției în această chestiune, deci n-a mai fost vorba de Coaliție, ci a fost invers. Unul din liderii Coaliției a solicitat public Ministerului Justiției să elaboreze o poziție. Evident m-am consultat cu primul-ministrul în acest aspect, evident m-am consultat și cu cel de-al treilea lider al Coaliției”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul Justiției.
Ministrul Justiției pasează problema pensiilor speciale Ministerului Muncii
Decidem în Coaliție, dar ne înțelegem separat. Ministrul Justiției pasează decizia pensiilor speciale pentru magistrați spre ministrul PSD al Muncii. Cu toate acestea, Cătălin Predoiu susține că punctul de vedere al Ministetului Justiției este ca pensia să nu depășească salariul.
”Pensiile nu țin de Ministerul Justiției. Ministerul Justiției a transferat bugetele instanțelor prin legile justiției. Parlamentul a luat de fapt această decizie, dar în urma deciziei Parlamentului prin lege, Ministerul prin procedură de transfer ele sunt acum la Înalta Curte de Casație și Jutiție, iar în programul de guvernare, în dreptul Ministerului Justiției nu figurează nicio lege privind reforma pensiilor. Această reformă figurează la un alt capitol, la un alt minister.
Însă nu este mai puțin adevărat că Guvernul este solidar și atunci când un coleg îți cere sprijinul i-l acorzi în limita competențelor și noi am acordat sprijinul Ministerului Muncii. Respectiv, în decembrie anul trecut când trebuia elaborat proiectul de lege am organizat întâlniri între ministere și reprezentanți ai magistraturii, am sprijinit cu expertiză. Ce cred eu că trebuie făcut? Este de găsit un just echilibru între aceste obiective din cadrul PNRR și principiile fundamentale pe care funcționează magistratura, respectiv principiul independenței. Iar de statutul de magistrat independent ține și o pensie de serviciu, nu specială, o pensie de serviciu, care este acordată și protejată internațional. Pentru că aceste instrumente internaționale care sunt obligatorii pentru noi în virtutea art. 10 și 11 din Constituția României spun că aceste pensii de serviciu ale magistraților sunt acordate în virtutea tuturor interdicțiilor și incompatibilităților pe care le au magistrații și trebuie să fie pe cât posibil cât mai aproape de venitul în plată. Modul în care a fost structurat acest PNRR, a ignorat niște realități foarte dure privind sistemul judiciar, respectiv deficitul de resurse umane și tendința accelerată de pensionare. Ori noi printr-un alt mecanism european, prin mecanismul stat de drept, ni se recomandă ca acest sistem să nu fie destabilizat, să nu mai pierdem oameni și dacă se poate să-l facem mai atractiv pentru că avem un deficit de aproximativ 30% din personal”, a explicat Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu, despre pragul de 250.000 de lei: ”Această variantă a fost considerată o bază de discuție rezonabilă pentru a începe în Parlament o dezbatere”
Cătălin Predoiu: ”Ce vreau să fac este să relatez despre discuții care sunt la un moment dat controversate, care au numeroși participanți. În jurul mesei au fost numeroase opinii. S-au vehiculat mai multe variante de-a lungul acestor săptămâni de dezbateri. Cred că cei care le-au făcut trebuie, dacă vor, să și le asume sau nu.
În toate variantele discutate de-a lungul mai multor săptămâni, această variantă a fost considerată o bază de discuție rezonabilă pentru a începe în Parlament o dezbatere care se finalizează la Cameră, unde evident se puteau propune și alte soluții, inclusiv scăderea pragului”
Reporter: Sau poate creșterea?
Cătălin Predoiu: Greu de crezut creșterea pentru că în legislația fiscal-penală cam acolo sunt aceste praguri pentru angrenarea unei răspunderi penale. În plus, pe lângă faptul că Senatul, Parlamentul, nu putea evita impunerea unui prag. A fost introdusă și o contravenție sub acest prag.
Amenzi pentru faptele cu consecințe sub prag
Cătălin Predoiu: ”Faptele care au consecințe patrimoniale mai mici de pragul respectiv sunt sancționate contravențional foarte dur, cu amenzi de până la 200.000 de lei și, evident, cu recuperarea prejudiciului.
Teza că propunerile respective vizează evacuarea din câmpul răspunderii legale a unor persoane pe care în exercițiul funcțiunii afectează interese patrimoniale sau nepatrimoniale; viață, sănătate, integritate, interesele legitime ale cetățenilor, nu este corect.
Și acele persoane care lezează astfel de interese, produc astfel de pagube, dar care pagube sunt sub prag - oricare prag va fi stabilit în final de Parlament, sunt sancționat foarte sever.”
Reporter: Vor răspunde, dar nu vor răspunde penal. Sau nu vor ajunge să fie private de libertate.
Cătălin Predoiu: ”Aș vrea să evoc aici o dezbatere care de ani de zile persistă în opinia publică și anume aceea de a combina, de a echilibra, de a completa răspunderea penală cu o răspundere contravențională, de a refocaliza atenția legii din exclusiv răspunderea penală și în zona de răspundere contravențională.
Reporter: S-a luat această decizie. Înțeleg că nu vreți să vorbiți cum s-a ajuns la ea concret. S-a luat duminică seară în coaliție.
Predoiu: ”Nu vreau să vorbesc”.
Reporter: Președintele Comisiei Juridice din Senat este coleg de partid cu dumnevoastră. Spune că a primit pe e-mail această propunere, acest amendament pe care l-a introdus miercuri dimineață, cu jumătate de oră înainte de debutul ședinței de plen a Senatului, în comisie însușit de toți ceilalți parlamentari din Comisie ai coaliției. L-ați trimis dumnevoastră acest amendament? A plecat de la Minister?
Cătălin Predoiu: Aceste decizii politice sunt transmise partidelor, iar partidele își exprimă această decizie politică prin votul parlamentarilor, prin depunerea de amendamente de către parlamentarii coaliției. Așa a fost cazul și cu aceste amendamente. Așa s-a întâmplat și la legile justiției și la legea privind desființarea SIIJ și la alte legi importante care au fost poate de unii criticate, dar de alții cert aplaudate. Au fost lăudate chiar și de partenerii noștri externi.
Atunci n-am văzut colegi precum cel pe care l-ați citat să iasă și să spună că au fost texte de la Ministerul Justiției sau din altă parte, dar vă spun că aici este întotdeauna un efort colectiv.
Este un efort combinat de decizie politică, expertiză și vot legislativ în Parlament.
Predoiu: Nicio țară UE nu are prag pentru abuz
Reporter: Spuneți că este o multiplicare a salariului mediu pe economie. V-ați inspirat și din alte legislații? Vorbesc din UE în special. Mai există vreun prag valoric?
Cătălin Predoiu: ”Din păcate, nu avem sprijinul în dreptul comparat. Fiecare sistem are specifitățile lui. Există praguri, dar în special în zona de evaziune fiscală pentru a delimita competențele instituțiilor de aplicare a legii”
Ministrul Justiției consideră ”neîntemeiată” comparația cu OUG 13. ”Proiectul e cunoscut de un an de zile”
Cătălin Predoiu: ”Ați mai făcut o referire pe care n-aș vrea să o las să treacă. Înțelegând deplin emoția creată prin această paralelă care s-a făcut în anul 2017, cu tot respectul, cred că nu este întemeiată.
Atunci am avut de-a face cu o ordonanță care intra imediat în vigoare, care nu a fost transparent elaborată. Aici avem de-a face cu un proiect de lege care a fost prima dată elaborat în 2020. A stat până în 2021, s-a mai lucrat pe la el. În 2022 noi l-am finalizat, l-am pus în dezbatere publică. E în dezbatere publică de luni de zile.
Proiectul e cunoscut de un an de zile. Avem de-a face cu o dezbatere în Parlamentul României, unde pot fi exprimate opinii diverse și critici.
Avem de-a face cu decizii ale CCR care sunt de ani de zile cunoscute. E cu totul altă situație”
Cătălin Predoiu: ”Coaliția anterioară a avut proiectul în mână și l-a lăsat așa”
Reporter: Cu tot respectul, dumneavoastră vorbiți de proiectul mare de modificare a Codului Penal. Aveți dreptate, a fost elaborat de anul trecut, însă problema cu pragul nu a fost nici dezbătută, nu a fost pusă nici în transparență și a apărut și pe ultima sută de metri.
Cătălin Predoiu: ”Se cunoștea că există acest nod gordian pe care nimeni nu vrea să-l taie. E simplu să critici fără să faci nimic. Au fost oameni care au avut proiectul acesta în mână. Coaliția anterioară a avut proiectul în mână și l-a lăsat așa.
Ce spune CCR, dincolo de faptul că trebuie stabilit un prag. În absența lui, există instabilitate din punct de vedere al securității juridice, există discrepanțe în modul de aplicare a legii, există o impredictibilitate a modului în care a aplici legea. Deci, există efecte la ora la care vorbim din cauza inexistenței acestui prag.
Inevitabil, cineva trebuie să își asume să discute și acest lucru. Votul într-o cameră nu înseamnă finalul proiectului. Înseamnă un început de proces legislativ care se finalizează în cealaltă cameră.
Cred că lucrurile sunt sub un control democratic. Sunt făcute la vedere, dintr-un punct trebuie plecat ca să ajungi în celălalt. Cineva trebuie să își asume niște decizii. Această coaliție le-a luat, cum le-a luat și pe cele anterioare.
Dacă sunt colegi care sunt nemulțumiți, nu i-am văzut nemulțumiți atunci când lucrurile s-au terminat cu bine.
Predoiu: CCR spune că un prag simbolic echivalează cu neintervenția
Reporter: ”De ce este nevoie de pragul de 9.000 de lei? De ce era nevoie de 250.000 de lei? Ce se nu s-a ales ca reper salariul minim pe economie?
Cătălin Predoiu: ”Tot Curtea Constituțională spune că un prag simbolic sau insignifiant echivalează cu neintervenția pe text, ce a și când n-ai amenda textul. Indică CCR paragrafele 55 și 56 în decizia 392/2017 faptul că trebuie raportat la o anumită importanță a valorii sociale protejate și o anumită relevanță a prejudiciului, adică nu pentru orice prejudiciu trebuie să antamezi imediat răspunderea penală, recluziune, închisoare.
Sunt sancțiuni dure. Raportat la genul ăsta de faptă, Curtea o spune că un prag derizoriu, nesemnificativ nu atinge scopul urmărit”
Ministrul Justiției: ”Comisia Europeană nu ne-a cerut niciodată să ignorăm vreo decizie a CCR”
Reporter: Spuneați că au fost mai multe discuții în coaliție. Au fost mai multe opinii în momentul în care v-ați gândit să stabiliți un prag?
Cătălin Predoiu: ”Comisia de la Veneția, am cercetat toate avizele ei și nu indică un astfel de prag. Niciodată Comisia Europeană nu ne-a cerut să ignorăm vreo decizie a CCR sau niciodată Comisia Europeană nu a spus să reglementați într-un fel sau altul.
Se discută principii, cum la legile justiției am discutat despre principiul fundamental al independenței judecătorului.
Am discutat cu Comisia Europeană proiectul și evident că am evocat și această problemă. La un moment dat trebuie să fie un prag acolo pentru că spune decizia CCR. Nicio Comisie Europeană, nici asta, nici cea viitoare, nu poate să pună problema României să ignore o decizie a CCR și nu a pus-o niciodată.
Cred că lucrurile, după ce se vor desăvârși prin dezbateri parlamentare, vor ajunge la un rezultat rezonabil care să satisfacă și decizia CCR”
Cătălin Predoiu: ”Pragul de la care se pleacă acum în discuție este unul mai mult decât rezonabil”
Reporter: Am văzut o reacție destul de dură din partea procurorului-șef european, doamna Kovesi, și avem în derulare cu Comisia Europeană acest PNRR de aproape 30 de miliarde. Ar putea fi el pus în pericol de aprobarea unui prag pentru infacțiunea de abuz în serviciu pe care Comisia să-l considere prea mare și ar permite furt din banii europeni?
Cătălin Predoiu: Doamna procuror-șef european a exprimat o opinie și anume faptul că pragul acesta este prea mare și că în acest caz ar solicita o opinie din partea Comisiei Europene. Dacă lucrurile ar fi stat așa, ar fi urma să vedem ce spune și Comisia Europeană. Dar nu mai există această ipoteză.
Pragul de la care se pleacă acum în discuție este unul mai mult decât rezonabil”
”Comisia Europeană nu se amestecă în procesul legislativ din România”
Reporter: Veți cere o opinie pe acest prag de la Comisie?
Cătălin Predoiu: ”Comisia Europeană nu se amestecă în procesul legislativ din România. Dacă forma în care rezultă acest proiect în Parlament este criticabilă, atunci că sigur vor avea loc consultări și pot avea loc ajustări”.
Reporter: Au mai fost cerute opinii și de la Comisia de la Veneția când s-au derulat procese legislative privind legile justiției.
Cătălin Predoiu: ”Această consultare a pragului pe parcursul anului trecut. Înțelegem. Este decizia CCR și trebuie implementată. Rămâne să vedem ce prag va stabili Parlamentul.
Pe parcursul acestui proces legislativ, dincolo de emoțiile pe care le putem înțelege, la urma urmei trebuie să purtăm discuția pe bază de argumente”.
Predoiu: Cel mai simplu ar fi fost să amânăm, se pot amâna obiectivele din PNRR”
Reporter: Aveți ce să vă reproșați pentru modul în care a părut public, modul în care a fost adoptat acest amendament? Nu noaptea ca hoții, dimineața pe sub masă.
Cătălin Predoiu: ”De ce ar stabili o decizie politică care ulterior dezbătută în Parlament înseamnă hoție? Nu înțeleg. În altă parte a lumii nu se iau deciziile la fel?
Dezbaterea este în Parlament. Se știa că va fi un prag. Cred că se putea comunica mai bine a doua zi după coaliție, dar și în zilele precedente.
Cred că la capitolul comunicare și eu și alții ar fi trebuit să facem mai multe lucruri.
Cel mai simplu ar fi fost să amânăm, se pot amâna obiectivele din PNRR. E cunoscut lucrul ăsta procedural. Să amânăm acest obiectiv și să se confrunte alții cu el, așa cum alții înaintea noastră au făcut.
De aceea am găsit agenda din 2020 pe masă la Ministerul Justiției. Cel mai simplu e să nu faci nimic și să dai din gură. Trebuie să îți asumi niște decizii și eventual să le și explici chiar și când sunt momente dificile ca aceasta”.
