Cum va începe anul de învățământ în România? Vom avea parte de proteste sau profesorii vor alege să meargă la ore? Cât de pregătite sunt școlile din România pentru noul an școlar? Ministrul educației Daniel David, invitat în emisiunea „România lui Vitalie”, a oferit răspunsurile.
Ministrul Educației dă asigurări că anul școlar va începe pe 8 septembrie și este convins că elevii vor fi primiți în sălile de clasă, în ciuda nemulțumirilor din sistemul de învățământ. El le-a cerut directorilor unităților de învățământ să comunice situația din fiecare școală, astfel încât părinții să știe dacă își pot trimite copiii la cursuri încă din prima zi. Totodată, Daniel David a declarat că elaborarea noilor programe școlare pentru liceu pe baza planurilor-cadru care intră în vigoare în anul școlar 2025-2026 a început, după constituirea comisiilor de lucru. O variantă ar putea fi prezentată public până la finalul anului, potrivit oficialului.
Daniel David: Miza pentru mine a fost să protejez cât pot bursele sociale
Ministrul a vorbit și despre modificările la bursele pre-universitare care se află pe ordinea de zi a Guvernului.
Daniel David:„Sunt lucruri propuse pe care le-a acceptat Guvernul. Atunci când am văzut că trebuie să redimensionăm fondul de burse care era 4,7 miliarde în acest an, miza pentru mine a fost să protejez cât pot bursele sociale. Acestea sunt cele care ajută copiii din medii defavorizate să vină la școală. Evident că nu poți să păstrezi întregul buget, doar că redimensionând bugetul a trebuit să regândim bursele de merit. Prima variantă, am avut situația în care aveam procentul de 15%. Dădeai bursele primelor 15%, dar ce făceai dacă aveai copii cu medii egale? În prima variantă căutam criterii de ordinul doi și trei pentru departajare. În urma discuțiilor, inclusiv cu Ministerul de Finanțe am convenit să facem efortul de acorda tuturor bursa de merit.
Asta este o schimbare și cred că este una în bine. Va trebui să readucem și bursele pentru performanță și va fi o discuție la un moment dat. În zona de reziliență, până când nu vom vedea o creștere a bugetului nu cred că ne putem reîntoarce”.
Daniel David: Sunt liniștit că am asigurat salariile și bursele până la sfârșit de an
Daniel David: „La Educație nu se taie și sper să nu se taie, doar că nu mai primim cele 2 miliarde, iar eu mi-am asumat acest sacrificiu de imagine. Și eu aș dori să ajungem la 6%, dar oare este rațional? Nu poți să spui oamenilor decât adevărul și acesta este adevărul. Nu se taie din bugetul Educației doar că nu mai primim suma pe care am cerut-o pentru a încheia anul. Imaginea mea este criticată și eu sunt criticat, dar știu și sunt liniștit că am asigurat salariile și bursele până la sfârșit de an”.
Ce spune Daniel David despre o eventuală demisie a sa
Daniel David: „Demisia mea este pe masa premierului de când am conștientizat că din ministru al reformei devin sau trebuie să devin un ministru al austerității, pentru a salva salariile și bursele, că de aceea am acceptat. Premierul știa că dacă sunt probleme sau lucruri care nu funcționează bine - pentru că știam că sunt măsuri foarte complicate care vin - pentru mine nu funcția de ministru este importantă. Pentru mine este foarte important să funcționeze sistemul de educație.
Dar da, e o condiție foarte importantă pentru mine ca un buget al Educației anul viitor să nu fie mai mic decât cel cu care am început în acest an. (...) Dar hai să fim și noi raționali. Nu s-a respectat acest lucru de ani de zile, acum vrem să se respecte în situație de criză fiscal-bugetară? Cum putem să cerem lucrul ăsta, deși eu tind spre așa ceva, dar cum avea pretenția când n-am obținut acest lucru în fază de creștere economică, n-am obținut în condiții de normalitate, acum în criză credeți că vom primi 15%? (n.r. din bugetul general consolidat) Eu voi cere și am cerut și la început de mandat, cât voi primi, nu știu, dar pentru mine este important să nu fie mai puțin decât bugetul cu care am pornit în acest an. Nu știu cât va fi PIB-ul.”
„Educația are nevoie de mai mulți bani”
„Educația are nevoie de mai mulți bani. Trebuie să obținem acești bani. Dacă eu voi rămâne ministru, eu nu concep ca anul viitor bugetul să fie mai mic decât am pornit în acest an, față de 2025. Dacă este mai mic, trebuie să discutăm cum acoperim cheltuielile, fiindcă nu mai vreau să accept lucrul care a fost acceptat de foarte mulți miniștri și nu doar din Educație, din toate domeniile, că vom începe anul într-o anumită formă și la rectificare vom aduce corecțiile necesare, că uite ce am pățit... Ce am pățit la rectificare, nimeni nu se aștepta, repet, ca deficitul să fie atât de puternic și că nu o să ne permitem rectificările”, a spus Daniel David.
Ce PIB? Nu poți decât să spui că orice ministru trebuie să tindă (...) spre acel lucru, doar că trebuie să tinzi realist... Și realist nu vă pot spune la acest moment decât că nu aș concepe să fie mai mic decât a fost în acest an.
Pe acest an, salariile și bursele - ca urmare a acestor măsuri - sunt asigurate”.
David: „Mesajul meu a fost mai puțin cu festivismele / Mintea a fost la cum să păstrăm salariile și bursele”
Daniel David: „Eu nu știu (n.r. dacă voi participa la festivitățile la început de an școlar.) Mie niciodată nu mi-au plăcut festivitățile, nici măcar când eram într-o situație de normalitate. Nu vorbesc de situație de criză. Și mesajul meu a fost mai puțin cu festivismele, dacă voi participa, voi participa cu un profil redus, nu cu festivisme. Dar nu știu la acest moment. Vă spun sincer, până acum mintea a fost cum să implementăm aceste lucruri astfel încât să avem salarii și burse, pentru că asta e funcția unui ministru în primul rând. (n.r. Riscam să nu existe?) S-a spus foarte clar lucrul ăsta, da. Cele două miliarde nu le primeam la rectificare. Nu aveam de unde să le primim, asta însemna suspendarea burselor și nu știu ce făceam cu partea de salarii.
Odată ce am asigurat acest lucru, al doilea obiectiv pentru mine este să începem procesul de învățământ, asta fără să însemne că nu văd nemulțumirea oamenilor, protestele sunt evidente - întrebarea este ce facem cu aceste proteste și aceste nemulțumiri, că și eu am nemulțumirile mele. Am și eu nemulțumirile mele față de cum funcționează sistemul, de exemplu, față de rezultatele pe care le avem la testele internaționale, sunt foarte multe nemulțumiri care țin de procesul educațional. Sistemul nostru educațional nu funcționează bine, dar eu nu caut neapărat vinovați”.
Daniel David: Eu n-aveam în minte că voi fi un ministru de austeritate
„Ca să fie clar, noi gândim în această logică de două luni. Adică, din 9 iulie. Eu, când am preluat al doilea mandat, eu n-aveam în minte că voi fi un ministru de austeritate, de criză, de fapt. Am acceptat acest al doilea mandat în ideea că voi implementa Raportul QX, cu cele 10 reforme. Nimeni nu știa de acest buget, a spus-o premierul după ce a preluat mandatul, v-a spus că toți știam că suntem în zona de deficit... Toți miniștii, inclusiv premierul, și ceilalți miniștri știam că suntem în zonă de austeritate, că suntem în deficit și că suntem monitorizați de Comisie, dar abia când au făcut analiza și au văzut deficitul mult mai mare decât știam cu toții, abia atunci am intrat în această logică de criză.”, a precizat David.
Profesorii suplinitori ar putea să plece din sistem?
„Noi făceam reorganizări în fiecare an. Cu sau fără componenta asta fiscal-bugetară, reorganizarea sistemului avea loc în fiecare an. Se mai întâmplau comasări, erau și comasări de școli, și reorganizări de clase, dar sunt de acord că spre deosebire de titulari, în cazul suplinitorilor, mobilitatea sau impactul acestor măsuri este mai mare. Vom ști exact în două sau trei săptămâni, dar mă aștept ca numărul de suplinitori să fie tot mare în sistem și reducerea principală să fie din zona celor care aveau plata cu ora, acolo mă aștept să fie schimbarea mare, de fapt.”, a precizat ministrul Daniel David, în direct la Euronews.
David, despre mărirea numărului de elevi la clasă: Cele mai multe clase, 90%, se află între limita minimă și limita maximă
Daniel David: „Încă o dată, aceste măsuri sunt de criză, nu de reformă. Dacă nu erau luate, aveam probleme cu salariile și cu bursele. Când eu le-am pus, condiția sau constrângerea pe care eu le-am pus a fost să nu dăm oameni afară. Nu reducem salariile și, foarte important pentru mine, să pot raporta această schimbare la vreo practică dintr-o țară europeană. N-am pretenția că vorbesc de cele mai bune practice la nivel european, dar dacă ai un anumit număr de elevi într-o clasă și poți să ajungi prin excepție la un alt număr, să găsești și în alte țări vestice această situație, dacă crești numărul de ore pentru predare să nu ieși din niște repede europene și cred că aceste lucruri au fost respectate în fiecare situație.
Repet, nu sunt măsuri de reformă. Dacă am fi fost în situație de normalite, nu le-am fi făcut sau nu le-am fi făcut așa. Sunt măsuri de criză care ne-au salvat salariile și bursele și pe care le regăsești și în alte țări europene fără să reprezinte seturi de bune practici. În situații de normalitate nu le-am fi implementat așa sau pe repede-înainte, că ați pomenit de comasări. Comasările s-au făcut pe repede înainte pentru că noi începem activitatea în septembrie. Lumea spune de ce am început cu educația, s-a început cu educația pentru că noi aveam începutul de an școlar din septembrie, evalurările S&P și Fitch erau în iulie, respectiv august, de aceea educația a fost în primul pachet fiscal”.
„Atâtea catastrofe și atâtea povești care duc lucrurile într-o situație în care lumea se panichează. Noi trebuie să înțelegem că între limita minimă și limita maximă avem, de fapt, cele mai multe clase. Sunt puține clase care se află la limita minimă și foarte puține clase care se află la limita maximă. Cele mai multe clase se află între cele două limite. Deci, dacă ai avut o clasă cu 26 de elevi, aia nu se transformă într-o clasă cu 30 și ceva de copii, rămâne cu 26. Altfel spus, ce am făcut noi, am modificat limita minimă și limita maximă. (...) În învățământul primar, limita maximă este 24, a fost 22, dar în urmă cu cinci ani a fost 25, deci mai mare decât am pus noi în toată situația asta de criză fiscal-bugetară. La gimnaziu, limita maximă - dar repet, foarte puține clase ajung acolo - limita maximă este de 28. Din 2020, și prin legea din 2023, limita a fost de 26, până în 2020 a fost 30, deci mai mare decât am pus noi în situație de criză fiscal-bugetară. Iar la liceu, limita maximă este de 30.
Cele mai multe clase, 90%, se află între limita minimă și limita maximă”, a mai precizat ministrul.
Începe școala pe 8 septembrie? Răspunsul lui Daniel David: Nu cred că accesul copiilor va fi împiedicat
Daniel David: „Ca ministru, ca profesor, vă pot spune că în 8 septembrie, copiii trebuie să ajungă în școli. Nu cred că este profesor - sindicalist sau nesindicalist - care să nu primească copilul în școală și în sala de clasă. Sigur că după, s-ar putea ca pe un fond de nemulțumiri justificate, și putem să le discutăm, unii profesori să intre într-o logică de protest sau de boicot, dar trebuie să vedem care va fi scala. (...) Anul școlar începe, începe pe un fond de nemulțumire și vom vedea și pe un fond de proteste, vom vedea cât de puternice sunt. Dar protestele sunt deja auzite. Le-am ascultat, încercăm să luăm măsuri, dar trebuie să ne amintim că măsurile sunt de criză, criză fiscal-bugetară. Nu sunt măsuri de reformă, nu și le-a dorit nimeni, dar dacă nu le luam, noi nu aveam salariile și bursele acoperite până la sfârșitul anului.
E o situație de criză în toată țara. O criză fiscal-bugetară, adică pe bani. Să nu fie festivisme, că nu avem de ce să ne bucurăm. Sigur, ne bucurăm că începe școala, dar avem și tristețea situației din țară.
Anul școlar începe în data de 8, o să-i întrebăm (pe directorii care se opun n.r.) de ce n-au început. Dar, repet, poți să înțelegi că oamenii sunt supărați, dar asta nu înseamnă că trebuie să interfereze cu începutul de an școlar.
Sindicatele își asumă anumite măsuri de boicot, o să vedem câte sunt, cum se manifestă luni și marți.”,
Marș de protest pe 8 septembrie, în prima zi de școală
Anul școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie, însă sindicatele din Educație au anunțat vor boicota prima zi de școală. Astfel, pe 8 septembrie, sindicatele vor picheta sediul Guvernului și vor organiza un marș de protest până la Palatul Cotroceni.
„Pe 8 septembrie, în loc să ne aflăm la catedră pentru a sărbători începutul școlii, noi, profesorii, vom ieși în stradă pentru viitorul educației și pentru viitorul României. Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, au anunțat cele trei mari sindicate din Educație, la începutul acestei săptămâni.
Ce nemulțumiri au profesorii
Sindicaliștii din Educație protestează de mai bine de trei săptămâni, nemulțumiți de o serie de măsuri care au impact asupra sistemului de învățământ: comasarea claselor, creșterea normei didactice pentru profesori și tăierea burselor.
„Comisia Europeană spune clar: educația este o investiție, nu un cost. Noi, în România, vedem exact opusul - profesori supraîncărcați, burse tăiate, școli comasate. Nu mai acceptăm ca educația să fie sacrificată! Vrem ca România să se alinieze standardelor europene, vrem respect pentru profesori și șanse reale pentru elevi. Mesajul nostru rămâne neschimbat: Abrogarea Legii 141/2025 și o finanțare corectă pentru școala românească!”, au scris sindicaliștii de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, într-un mesaj postat pe Facebook pe 29 august.
