Atunci când Comisia Europeană și miniștrii UE au lansat și aprobat planul de reducere a consumului de gaze naturale în următoarele luni pentru a contracara iarna care se anunță dificilă din punct de vedere energetic, oficialii blocului comunitar au subliniat că toți vor trebui să contribuie.
Dar cine sunt acești toți? Întreprinderile, cei 447 de milioane de cetățeni ai UE și, bineînțeles, ei înșiși.
Planul "Economisiți gazul pentru o iarnă sigură", care prevede reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaz între 1 august și 31 martie, este considerat esențial pentru a permite gospodăriilor să folosească resursele destinate încălzirii, dar și industriilor, pentru a-și continua producția în timpul sezonului rece, în cazul în care Rusia va întrerupe complet aprovizionarea pentru cele 27 de țări.
Până în prezent, Moscova a întrerupt parțial sau total livrările de gaze către 12 state membre, în timp ce Nord Stream 1, gazoductul care livrează gaze din Rusia către Germania, funcționează în prezent la o capacitate de doar 20%.
Acțiunile Rusiei sunt percepute în capitalele europene, care se străduiesc să umple depozitele de gaze înainte de sosirea iernii, drept o încercare de a le șantaja, pentru a renunța la sancțiunile impuse pentru invazia din Ucraina, de la 24 februarie.
Euronews a luat legătura cu mai multe guverne pentru a afla ce vor face pentru a-și reduce consumul de energie.
Franța
Un purtător de cuvânt al ministerului francez pentru Tranziția Ecologică a declarat pentru Euronews că guvernul a lansat un plan pentru raționalizarea energiei care vizează o reducere cu 10% a consumului de energie în următorii doi ani, comparativ cu anul 2019.
Planul vizează toate sursele de energie și a fost anunțat de președintele Emmanuel Macron în timpul discursului său anual de ziua națională a Franței - cu o săptămână înainte ca Executivul european să lanseze planul reducere a consumului de gaze.
Franța se bazează, în principal, pe energia nucleară, care furnizează aproximativ 42% din necesarul de energie al țării. Acesteia îi urmează petrolul, apoi gazul, biocombustibilii, energiile regenerabile, energia hidroelectrică și cărbunele. Ponderea importurilor rusești este redusă și reprezintă doar 17%, 9% și 26% din gazul, petrolul și, respectiv, cărbunele necesar Franței.
Ministrul Energiei, Agnes Pannier-Runacher, a declarat că planul dedicat utilizării cumpătate a energiei "este bun pentru Planetă, dar este bun și pentru a depăși cu bine iarna și pentru a nu mai folosi gazul rusesc în anii următori".
Purtătorul de cuvânt a precizat că, în cadrul acestui plan, guvernul își propune să se asigure că legislația franceză potrivit căreia temperatura interioară ideală nu trebuie să depășească 19 grade iarna și 26 grade vara este pusă în aplicare în mod corespunzător în următoarele luni.
Potrivit oficialului, o diferență de un grad în ceea ce privește încălzirea și aerul condiționat conduce la o reducere de aproximativ 7% a consumului de energie.
Implicarea statului este extrem de importantă în Franța, deoarece aproximativ 30% din clădiri sunt deținute de autorități.
Între timp, angajaților de la stat li se va cere să fie mai responsabili și să stingă lumina aprinsă inutil și aparatele nefolosite aflate în stand-by, să folosească transportul public ori de câte ori este posibil și să lucreze de la distanță. Lucratul de la distanță trebuie să fie un obiectiv coordonat, astfel încât echipe întregi să lucreze de la distanță în același timp pentru a permite oprirea încălzirii în clădirile guvernamentale corespunzătoare.
Din nou, implicarea statului contează, deoarece aproximativ 20% din forța de muncă din Franța este angajată de stat.
Germania
Un purtător de cuvânt al ministerului pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică a declarat pentru Euronews că "pentru a reduce consumul de energie, este firesc să nu se mai încălzească încăperile în care oamenii nu petrec timp constant, cum ar fi coridoarele, holurile mari, foaierele sau încăperile tehnice, cu excepția cazului în care există cerințe legate de siguranță".
"Pentru instalațiile publice și clădirile de birouri, acest lucru urmează să fie reglementat în ordonanțe. Pentru această măsură este prevăzută o perioadă de 6 luni. În plus, ministerul va discuta cu partenerii sociali despre alte modalități de economisire a energiei la locul de muncă - aceasta în strânsă colaborare cu Ministerul Muncii. Discuțiile sunt în curs de desfășurare în acest sens", au adăugat ei.
Germania este mult mai vulnerabilă în fața Rusiei decât Franța.
Petrolul asigură aproximativ o treime din necesarul de energie al țării, urmat îndeaproape de gaz, în timp ce cărbunele se află pe un loc îndepărtat (aproximativ 15%), urmat de biocombustibili, energie nucleară și surse regenerabile.
Rusia a furnizat 55% din gazele țării, 35% din petrol și 45% din cărbune în 2021, potrivit Institutului pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale.
Lituania
Contactat de Euronews, un purtător de cuvânt al Ministerului lituanian al Energiei a subliniat că "în prima jumătate a acestui an, utilizarea gazului în Lituania a scăzut cu 30%, astfel că nu se aplică în prezent nicio recomandare specială".
De asemenea, sunt în curs de pregătire recomandări pentru instituțiile guvernamentale privind economiile de energie, care ar urma să cuprindă sfaturi pentru utilizarea energiei electrice, lucrul la distanță și reglarea temperaturii de încălzire, a mai spus purtătorul de cuvânt.
"Creșterea prețurilor la produsele petroliere și la energia electrică a redus, de asemenea, consumul acestor produse. Companiile de stat lituaniene economisesc resurse energetice prin permiterea muncii la distanță pentru anumiți angajați", au adăugat aceștia.
Anul trecut, petrolul a asigurat aproape 38% din aprovizionarea totală cu energie a Lituaniei, urmat de gaz (24,5%), biocombustibili și deșeuri (18,8%), comerțul cu energie electrică cu alte țări (10,6%), apoi sursele regenerabile și cărbunele.
Până în 2014, țara baltică a fost aproape complet dependentă de Rusia vecină pentru toate livrările sale de energie. Vilnius a dat drumul în acel an unui terminal de gaz natural lichefiat numit Independence pentru a primi gaze din alte părți. De asemenea, a început să cumpere petrol din Kazahstan și Arabia Saudită.
Războiul din Ucraina a determinat Rusia să întrerupă complet importurile și gazele la 1 aprilie și, respectiv, la sfârșitul lunii mai.
Ce face Comisia Europeană
Întrebată despre propriul plan de reducere a consumului de energie, Comisia Europeană a declarat că "economisim energie prin închiderea clădirii Comisiei".
"De exemplu, în timpul verii, există mai multe clădiri ale Comisiei care au fost închise", a declarat presei săptămâna trecută purtătoarea de cuvânt Miriam Garcia Ferrer, adăugând că anul acesta a fost reînnoit și un program pilot inițiat în 2021, pentru a încuraja serviciile să folosească alte clădiri pentru ca unele să poată fi închise.
"În cele din urmă, un alt element important este că reducem utilizarea sistemului de încălzire și răcire. Astfel, am stabilit încălzirea la maximum 19 grade și răcirea la maximum 25 de grade", a adăugat ea.
Potrivit aceleiași surse, Comisia și-a redus deja cu 20% consumul total de energie la Bruxelles și Luxemburg, în perioada 2015-2020, prin utilizarea unor clădiri eficiente energetic, prin monitorizarea consumului de energie, prin asigurarea faptului că energia electrică consumată a fost produsă numai din surse verzi/regenerabile și prin închiderea clădirilor în perioadele de ocupare redusă.
Alte măsuri includ oprirea încălzirii/răcirii mai devreme seara, modernizarea sistemului de iluminat cu LED-uri și instalarea de senzori de detectare pentru a reduce consumul și implementarea de "spații de colaborare dinamice", împreună cu creșterea numărului de teleworking, pentru a reduce numărul de clădiri la jumătate până în 2030.
