Mesaje amenințătoare foarte grave trimise de tatăl unui elev colegului de școală al fiului său, după ce copiii au avut o neînțelegere în pauză, care s-a lăsat cu lovituri. Părinții copilului amenințat au apelat la poliție, iar acum, dosarul se judecă pentru infracțiune de amenințare. Violența școlară a devenit un fenomen care se întinde dincolo de gardul școlii, pe stradă, la locul de joacă, în familie, atrag atenția specialiștii. Este un fenomen social, care ocazional ajunge în atenția publicului prin cazuri ca cele de la școlile Titulescu și Iuliu Maniu.
Tatăl elevului i-a transmis mesajul de amenințare colegului de școală, după bătaia dintre acesta și fiul său: ”Cu ce drept îi dai lui băiatu meu, lu ăstalaltu cu care-i colegu tău în clasă, îi dai vreun pumn în față, vrei să vin eu să te iau să te întorc pe partea ailaltă să te dezbrac (...) ești nesimțit, unde (...) te crezi tu, pă maidan? Nu mă face să vin eu peste tine la școală, că te iau de gât și te leg (...) de un pom și stai (...) acolo vreo 4 zile, dobitocule, dacă te mai iei de copilu ăsta. Îți rup mâinile și picioarele și ai să rămâi (...) olog.”
În urma unei neînțelegeri care a avut loc între doi elevi de la o școală din București și care a ajuns la agresiune fizică, tatăl unui dintre ei a trimis un mesaj amenințător celuilalt copil.
Părintele care a trimis mesajul va fi dus în fața judecătorilor
Acest caz, semnalat la o școală din București, este doar unul dintre numeroasele cazuri de violență care depășesc perimetrul școlii. Acum, părintele care a trimis mesajul va trebui să răspundă în fața judecătorilor.
Mircea David, avocat: ”Vorbim despre o infracțiune de amenințare. O conversație telefonică, unde au fost o serie de injurii și cuvinte amenințătoare la adresa unui minor, unde autoritățile au fost sesizate și efectuează cercetări cu privire la infracțiunea de amenințare.”
Vorbim despre o infracțiune de amenințare. O conversație telefonică, unde au fost o serie de injurii și cuvinte amenințătoare la adresa unui minor, unde autoritățile au fost sesizate și efectuează cercetări cu privire la infracțiunea de amenințare
Mircea David, avocat: ”Din punct de vedere legal, nu o să putem vorbi de o răspundere legală pentru că nu are vârsta de 14 ani, dar ar putea să intervină o răspundere patrimonială, nu direct aplicabilă lui, ci reprezentanților legali, poate părinților, tutorelui sau alte persoane în grija căruia se regăsește. Poate să îmbrace forma unor daune morale, suferința pe care a încercat-o victima, teama, eventualele stări de panică pe care le-a resimțit ulterior.”
Bullying-ul, un fenomen tot mai răspândit în rândul tinerilor
Diana Ioaneș, consilier școlar și terapeut: ”Dacă aplici chestionare să măsori bullying-ul, vei vedea cât de diferite sunt răspunsurile elevilor, de răspunsurile părinților lor. Foarte mulți părinți bifează că fenomenul de bullying se petrece la școală și că copilul lui este agresat, foarte puțini știu sau recunosc că și copilul lor face bullying altor copii. Cele mai multe fenomene de bullying nu se petrec în școală, acesta este răspunsul copiilor. Vei afla că se întâmplă pe rețele de socializare, în afara școlii, în parcuri.”
Presiunea grupului sau invidia sunt printre cele mai comune cauze ale bullying-ului. Familia are, de asemenea, o pondere uriașă în dezvoltarea emoțională a copiilor. Însă, cei care au cu adevărat probleme, rareori bat la ușa psihologului pentru ajutor.
Diana Ioaneș, consilier școlar și terapeut: ”Noi știm, terapeuții, că întotdeauna într-un cabinet psihologic ajunge cel mai sănătos membru al familiei, nu cel mai bolnav și acest lucru îl întâlnesc și în școală, solicitarea la cabinetul școlii vine din partea copiilor care funcționează bine, sunt înalt funcționali. Ceilalți sunt aduși de diriginte, de părinte.”
Ministerul Educației a înaintat un plan de combatere a violenței școlare care prevede o creștere a numărului de consiglieri, astfel încât să fie unu la 500 de elevi. De asemenea, printre propunerile societății civile la acest proiect este ca terapia făcută la școală se extindă și la terapie de grup.
