O veste care a întristat profund lumea fotbalului venea dinspre Argentina, pe 25 noiembrie 2020: Diego Armando Maradona trecea, subit, în neființă, la 60 de ani. La exact doi ani de la dispariția unuia dintre cei mai mari fotbaliști ai lumii, timișoreanul Iosif Rotariu rememorează duelul direct cu legendarul Maradona, din meciul România – Argentina, decisiv pentru calificarea în optimile de finală ale Campionatului Mondial din 1990.
„Îmi amintesc cu mare plăcere de acel Campionat Mondial, de meciul cu Argentina”, ne-a spus Iosif Rotariu.
Naționala României revenea, în vara anului 1990, după două decenii la Campionatul Mondial. Cu multă încredere și entuziasm: Generația de Aur a fotbalului românesc începea să prindă contur chiar la acel turneu final, primul de după Revoluție. În Italia, gazda Mondialului din 1990, România a trecut cu 2-0 de URSS, a pierdut cu 1-2 în fața marii surprize a competiției, Camerun și a remizat cu deținătoarea trofeului în acel moment, Argentina, 1-1. Suficient cât să ocupe locul secund în grupa B și să se califice în optimi.
„Am avut foarte mulți suporteri la acel Campionat Mondial și eu cred că a fost unul dintre cele mai frumoase Campionate Mondiale din istorie. Am avut marea onoare să-l întâlnesc pe marele Maradona la acel Campionat Mondial, jucând cu Argentina și având nevoie de un punct pentru a ne califica și a trece de grupe”, își amintește fostul jucător al naționalei României.
Iosif Rotariu a aflat abia în seara dinaintea confruntării cu argentinienii că va avea misiunea de a-l marca pe tot terenul tocmai pe Maradona. O misiune pe care a îndeplinit-o cu brio.
„Mi-a fost foarte greu, n-am dormit noaptea, emoții, stres, transpiram. Erau 50.000 de mii de oameni la stadion. Eram pe tunel, înainte de a ieși pe gazon. Se auzea ca un vuiet: ”Diego, Diego, Diego!”. Parcă era un zgomot de cutremur. Eram aproape de el, vedeam cu câtă nonșalanță controla mingea, jongla cu ea pe cap, pe umeri, parcă nici nu ar fi fost meci oficial pentru el. Am avut emoții, am transpirat, dar, după 15-20 de minute de la încălzire și de la începutul meciului au dispărut emoțiile și, ajutat și de ceilalți colegi, și faptul că au avut un randament foarte bun, mă refer aici la Hagi, Gică Popescu, m-au ajutat să trec de acele emoții”, spune Rotariu.
- România a început meciul cu Argentina în formula Lung – Rednic, Andone, Gică Popescu, Klein – Sabău, Lupescu, Rotariu, Hagi – Lăcătuș și Balint. Au mai intrat Lupu și Mateuț.
La Napoli, în fața unui stadion care-l ovaționa pe Maradona, fiindcă în acea vară devenise campion al Italiei cu napoletanii, sud-americanii au deschis scorul în minutul 62, dar, șase minute mai târziu, Gabi Balint a marcat și a stabilit rezultatul final: 1-1, suficient pentru calificarea în optimile de finală. Din păcate, aventura tricolorilor la ”Italia Novanta” s-a oprit la Genova, după înfrângerea suferită în fața Irlandei, la loviturile de departajare.
„Eu cred că acest lot de jucători a fost poate unul dintre – nu zic cele mai bune – dar cele mai omogene și constante de la un turneu final de Campionat Mondial. Cred că meritam mult mai mult”, spune Iosif Rotariu.
Marele regret al lui Iosif Rotariu
Cetățean de onoare al Timișoarei, Iosif Rotariu a împlinit în această toamnă 60 de ani, dar sportul rămâne și acum parte importantă din viața sa. Merge zilnic la sală și joacă fotbal sau tenis cu prietenii ori de câte ori are ocazia. Marele său regret e că nu a mai avut ocazia să-l reîntâlnească pe Maradona după confruntarea din 1990.
„Nu numai eu am fost afectat. Cred că întreaga lume. Toți oamenii care au iubit fotbalul au pierdut un fost mare jucător de fotbal al lumii. Maradona a rămas cred că în mintea tuturor ca omul care aducea plăcerea și zâmbetul pentru toți oamenii de fotbal atunci când intra pe teren”, spune Rotariu.
Prestațiile fotbaliștilor români în Italia au fost apreciate, iar mulți au plecat în vara anului 1990 la cluburi mari din Europa. Hagi la Real Madrid, Gică Popescu la PSV Eindhoven, Sabău la Feyenoord, Lăcătuș la Fiorentina, Rotariu la Galatasaray Istanbul.
