În timpul dezbaterii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ministrul maghiar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a avut un schimb de replici cu parlamentarul ucrainean Jurij Kamelczuk. Cele două țări s-au contrat de mai multe ori pe tema alocării de resurse necesare Ucrainei în războiul cu Rusia.
Astfel, Kamelczuk a întrebat de ce ungurii blochează mereu fondurile UE pentru armata ucraineană. Szijjarto susține că decizia Ucrainei, de a include pe cea mai mare bancă maghiară pe lista "sponsorilor războiului", a fost de neconceput.
"Singurul lucru pe care l-am cerut autorităților ucrainene pentru a trece propunerea a fost să scoată această bancă de pe listă, pentru că nu are nimic de câștigat. Și autoritățile dumneavoastră nici măcar nu au ascultat această cerere foarte simplă. Aș dori să vă rog să ne ajutați și să eliminați banca numărul unu din Ungaria din această listă. Este foarte nedrept pentru bancă. Apoi vom reveni cu plăcere la această problemă", a spus Peter Szijjarto, potrivit publicației Hirado.
Banca la care face referire Szijjarto este OTP Bank.
Peter Szijjarto: "În 1956, țara mea a fost invadată de Armata Roșie. Nimeni nu ne-a ajutat"
Ucrainenii au luat însă această măsură și ca urmare a refuzului maghiarilor de a se alinia cu celelalte țări în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei. Szijjarto a precizat de ce a preferat să facă notă discordantă.
"Noi am precizat că, având în vedere că poporul maghiar nu este responsabil pentru acest război, noi nu vom lăsa ca poporul maghiar să plătească prețul pentru acest război. Așadar, atunci când vorbim de securitatea aprovizionării cu energie, noi nu suntem niciodată de acord cu sancțiuni care pun în pericol acest lucru", a explicat Szijjarto.
Kamelczuk a comparat războiul declanșat de Rusia în țara sa cu revoluția maghiară din 1956. Iar replica lui Peter Szijjarto a venit imediat.
"În 1956, țara mea a fost invadată de Armata Roșie Sovietică. Atunci, toată lumea occidentală urmărea ce se întâmpla la Budapesta și în Ungaria. S-a promis un sprijin. Radio Europa Liberă a răspândit cea mai mare farsă din istoria noastră mass-media, că americanii erau după colț, să ne ajute. Nimeni n-a venit să ne ajute, iar țara mea a rămas sub ocupație comunistă până în 1990. Și întreaga Europă a fost foarte confortabilă cu această situație. Până în 1990, nu am primit niciun sprijin, n-am auzit nicio voce care să susțină Ungaria să devină o țară liberă și suverană, împreună cu celelalte țări partenere est-europene. În 1956, peste 2.600 de maghiari au fost uciși și aproape 20.000 au fost răniți în Ungaria, în trei zile, din cauza armatei sovietice. Poate că același scenariu era de așteptat și la Kiev", a declarat Szijjarto.
Kamelczuk a abordat apoi și subiectul celor 11 prizonieri ucraineni de etnie maghiară. Aceștia au fost eliberați de ruși la cererea Budapestei, însă Ucraina acuză Budapesta că "îi ține în izolare".
"Cred că este o veste bună că sunt liberi. Au fost consultări între biserică și organizații religioase, în care statul maghiar nu a fost deloc implicat. Acești oameni au fost eliberați în baza acestui acord și sunt liberi, pot circula liber în Ungaria, pot face ce vor. Dacă ei vor să ia legătura cu autoritățile ucrainene, o pot face liber, vă pot garanta asta", a precizat Szijjarto.
