Se împlinesc 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudine 7,2. Seismul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa.
Cifrele cutremurul din 4 martie 1977
- Ce magnitudine a avut cutremurul: 7,2
- La ce oră s-a produs cutremurul: 21:21
- Câte secunde a durat cutremurul: 56
- La ce adâncime s-a produs cutremurul: 94 km
- Câți oameni au murit în cutremurul din 1977: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti)
- Câte clădiri s-au prăbușit în Buurești: 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală
- Câte locuințe au fost avariate: 32.900 la nivel național
- 200.000 de oameni au fost direct afectați de efectele cutremurului
Fotografii: Associated Press
Clădiri importante din București, distruse în cutremurul din 1977
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
Dintre blocurile care s-au prăbușit în București, enumerăm:
- blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu
- blocul de pe strada Colonadelor
- blocul aflat lângă hotelul ''Lido''
- o clădire de pe strada Ion Ghica
- un bloc de pe strada Ion Brezoianu
- un bloc de pe strada Tudor Arghezi
- un bloc de pe strada Hristo Botev
- un imobil de pe strada Alexandru Sahia
- blocul din strada Moşilor nr. 135
- un imobil din strada Galaţi
- blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu
- un bloc din cartierul Militari.
S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord.
Tot în Capitală, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate.
La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.
Alte județe din România, afectate de cutremurul din 1977
În afară de București, numeroase județe din țară au fost afectate de seismul cu magnitudinea 7,2. Printre acestea: Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea.
De asemenea, numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.
Craiova. În urma seismului, în judeţul Dolj au fost 40.675 de clădiri de locuinţe avariate, 537 prăbuşite, 180 de blocuri avariate, peste 200 de şcoli, 39 de întreprinderi, 442 de unităţi comerciale şi peste 100 de biserici. Au fost înregistraţi 41 de morţi şi 812 răniţi.
În Craiova, au fost avariate grav: Palatul Universităţii, Colegiul "Carol I", clădirea Hotelului Palace, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană "Aman", Liceul "Fraţii Buzeşti", Facultatea de Mecanică, fosta Casă Glogoveanu şi Teatrul de Păpuşi. Distrugeri majore s-au produs la aproape toate clădirile de pe Calea Unirii, situate între Piaţa Prefecturii şi strada Mihail Kogălniceanu, la cele din zona Magazinului Mercur, din strada Madona Dudu (multe fiind demolate ulterior), din zona Pieţei Mihai Viteazul. Au mai fost avariate clădirea Palatului Prefecturii din Craiova şi Biserica Madona Dudu.
Ploiești. În municipiul Ploieşti, la 4 martie 1977, au fost distruse 194 de locuinţe, alte 2.194 fiind grav avariate. Peste 70 de întreprinderi din judeţ şi-au întrerupt activitatea. De asemenea, după seism, mai multe blocuri de pe Şoseaua Nordului, construite prin anii 1950, au fost grav afectate de seism. Pe site-ul Primăriei Ploieşti există o listă a blocurilor încadrate în clasa I şi II de risc seismic, cele mai multe fiind pe străzile Crizantemei, Şoseaua Nordului, Mihai Eminescu, Cameliei, Brebenei, dar şi pe Bulevardul Republicii, Târnavei, Democraţiei, Jianu, Teatrului.
Buzău. Cutremurul din 1977 a afectat şi clădiri din oraşul Buzău - 1.900 au fost avariate şi complet distruse, între care peste 300 de şcoli, grădiniţe şi creşe şi 30 de instituţii socio-culturale.
A mai fost avariată Întreprinderea ''Textila'', prin prăbuşirea unei părţi din plafon. Jurnalistul Constantin Brăescu nota: "Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. (...) Au fost deteriorate şi devenite nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. (...) Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. Cincisprezece instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate".
Focșani. Multe dintre clădirile avariate în 1977 sunt cele care nu au putut fi consolidate după cutremurul din noiembrie 1940, când au fost distruse nu doar clădirile oraşului Panciu - aproape în totalitate, dar şi mii de clădiri din Focşani, şi din restul judeţului Vrancea, inclusiv zeci de biserici. Unele dintre acestea sunt în ruină şi astăzi - de exemplu Biserica "Sfinţii Apostoli" din Odobeşti şi Biserica Armeană "Sfântul Gheorghe" din Focşani. Altele au fost demolate - ca Biserica Domnească din Focşani - sau sunt pe cale de fi distruse definitiv - cum este Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" de la Mănăstirea Dălhăuţi, din comuna Cârligele.
Vaslui. Seismul a produs dărâmarea sau avarierea mai multor clădiri, între care Autoservirea "Unic", restaurantul cu terasă cunoscut sub denumirea "Geamuri Mari", cinematograful "Vaslui" (care, în 1978, a fost demolat), Hotelul "Racova", precum şi multe imobile situate pe strada Ştefan cel Mare. De asemenea, s-au produs pagube şi au fost avariate clădiri din municipiul Bârlad.
Zimnicea, orașul complet distrus după cutremurul din 1977
Unul din cele mai afectate orașe de seismul din 4 martie 1977 a fost Zimnicea. Cutremurul a avut drept urmare 175 de case prăbuşite, 523 - grav avariate, 4.000 de sinistraţi. Totodată, seismul a schimbat radical faţa oraşului din judeţul Teleorman.
Localitatea şi-a pierdut aspectul şi farmecul vechiului târg din Câmpia Dunării, iar mulţi zimniceni au fost nevoiţi să se mute din casele în care locuiau în noile blocuri.
Zimnicea nu a fost însă distrus de seism, ci de deciziile autorităților de la acea vreme, care au ordonat demolarea completă a orașului și reconstruirea acestuia.
„Este o istorie legată de acest eveniment. În 4 martie 1977, în Casa de Cultură a oraşului Zimnicea avea loc plenara PCR, judeţeană, care urmă să îl aleagă pe primar. Şi în timpul acestei plenare are loc cutremurul, energia electrică este întreruptă şi în învălmăşeală asta, prim-secretarul care participă la această şedinţă vine la primărie şi de frică sună la București. Informează comitetul central că Zimnicea, în proporţie de 80%, este distrus de pe faţa pământului. Toată lumea este în mare alertă”, a povestit primarul orașului, Petre Pârvu, potrivit cronicadeteleorman.ro.
Astfel, Ceaușescu ajunge în oraș și ordonă reconstruirea completă a acestuia. ”Înainte de a veni el, cei care conduceau destinele orașului și ale județului s-au speriat foarte rău și au băgat oameni și utilaje. Au distrus complet zona centrală a orașului pentru ca Ceaușescu să vadă acest lucru și să creadă în procentele care i se raportaseră”, a mai spus edilul Petre Pârvu.
Personalități care au murit în cutremurul din 4 martie 1977
- Toma Caragiu (actor)
- Alexandru Bocăneț (regizor)
- Doina Badea (cântăreață)
- Eliza Petrăchescu (actriță)
- Liviu Popa (scenograf de teatru și film)
- Mihaela Mărăcineanu (mezzosoprană)
- Tudor Dumitrescu (pianist)
- Filofteia Lăcătușu (solistă de muzică populară)
- Tudor Stavru (cascador)
Sursă: Agerpres
