Îndemnuri la jupuirea unor funcționari publici, apeluri pentru ieșirea în stradă cu topoare, influenceri care urmăresc jurnaliști, politicieni care amenință cu chemarea poliției. Nu este intriga unui film horror, ci o parte din realitatea publică a ultimelor luni. „Este o Românie mult mai violentă din noiembrie încoace”, spune scriitoarea Ruxandra Cesereanu, autoarea studiului „Imaginarul violent al românilor”, care vorbește și despre pericolele exacerbării limbajului violent în spațiul public, dar și despre cum violența din online poate ajunge și în offline.
Un individ iese din curte cu o armă ce pare cât se poate de reală. Un politician și un influencer aleargă jurnaliști pe holurile Parlamentului. Dincolo de ecrane, postările pe teme politice sunt invadate de cuvinte care, odată pronunțate, ar transforma acest material într-unul interzis minorilor.
Totul se întâmplă în spațiul public și, crede scriitoarea Ruxandra Cesereanu, e doar continuarea unui fenomen global adaptat la specificul local.
„E clar o Românie mult mai violentă din noiembrie încoace, dar nu aș spune că țara noastră este mai altfel decât alte țări în campanii electorale. Aș zice că în cazul nostru avem niște vicii, defecte de țară care ne fac mai împătimiți. Românul este slobod la gură, îi place să fie pătimaș. Problema e să poată face diferența între care este limita decenței și care este derapajul către trivialitate”.
Nu este un duel din categoria „noi versus ei”, crede Ruxandra Cesereanu, iar oamenii care îi și votează pe cei care duc limbajul urii la nivel de program politic nu sunt o specie inferioară.
„Nu sunt toți creduli, ci sunt sătui. Poate ei văd că nu este în regulă, dar aleg orice ar putea să fie antisistem, fără să își dea seama că persoana pe care o aleg e posibil să fie la rândul ei om al sistemului sau să devină sau a fost odinioară, dar asta nu mai contează. Aproape că își pun apărători la ochi și văd doar mesajul mesianic, de reromânizare a României, de reautohtonizare și așa mai departe”.
Iar în online, ura este exacerbată. Pe alocuri, chiar încurajată de faptul că, dincolo de ecrane, există varianta în care jignești și acuzi, dar nu poți fi tras la răspundere în lumea reală.
„Oamenii au învățat că poți avea diferite personalități și nu poți fi identificat întotdeauna. Asta îți permite să fii chiar violent. În online poți fi blocat, chestionat, dar în general cei care au mai multe identități își permit să fie violenți”., adaugă Cesereanu.
Și în plus, vine specificul local, cel care spune că românul are în vocabular multe cuvinte cu care să își ducă jignirea până la capăt și poate chiar mai departe.
„Noi probabil nu vom putea fi niciodată moderați, echilibrați și întotdeauna va exista felul acesta pătimaș. Acum cred că visceralitatea ține și de faptul că atâta incompetență la nivel politic de mult nu a mai existat niciodată”, mai crede Ruxandra Cesereanu.
Ea numește starea în care se află românii supărați pe sistem „depresie de țară” și spune că există totuși un antidot.
„Suntem într-un soi de depresie de țară. Unii scriem ca să scăpăm de asta, dar alții vor să iasă din asta prin limbaj violent. Care e riscant, care riscă să depășească urbanitatea. Aici nu mai există limită și poți ajunge la un limbaj demențial. Antidot? Explicații. Discursurile explicative față de oameni sau chiar discursuri de alfabetizare la nivelul populației. Dacă doar taxezi pe cineva, nu înseamnă că produci o revelație. Cred că românii au nevoie de explicații, dar nu foarte lungi. Trăim totuși într-o societate fast food”, consideră poeta.
Cine este Ruxandra Cesereanu
Ruxandra Cesereanu este poetă, prozatoare și eseistă. Ea predă în cadrul Departamentului de literatură comparată al Facultății de Litere de la Universitatea Babeș-Bolyai. De asemenea, Ruxandra Cesereanu lucrează și în cadrul proiectului Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj. Aici, aceasta susține ateliere de scriere creativă în poezie, proză și scenariu de film.
