România și Republica Moldova ar putea fi afectate în urma discuțiilor dintre Donald Trump și Vladimir Putin, crede Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională. Asta în contextul în care experții în relaţii internaţionale punctează că Moscova trage intenționat de timp, ceea ce dezavantajează clar Ucraina, care pierde teren și, implicit, șansa de a-și impune condițiile în cadrul negocierilor.
Valentin Naumescu, expert în relații internaționale: „Vedem această disponibilitate, poate chiar prea mare a administrației Trump de a accepta compromisuri, de a accepta cerințele Rusiei în războiul din Ucraina. Rămâne de văzut dacă e vorba doar de războiul din Ucraina și au și de alte tipuri de înțelegeri privind relațiile dintre cele două state și garanțiile de securitate pentru ordinea de securitate europeană.
Timpul lucrează în favoarea Rusiei, din păcate. Se vede clar o superioritate militară pe front a Rusiei în fața Ucrainei.”
Fost consilier prezidențial: Îl văd pe Trump făcând concesii în detrimentul nostru și al Republicii Moldova
Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională: „Îl văd pe președintele Trump făcând concesii după concesii și le face aceste concesii în detrimentul Ucrainei în mod direct, dar și al nostru, indirect, noi, Republica Moldova.
Pe de altă parte, văd pretențiile președintelui Putin crescând. Povestea asta cu porturile de la Marea Neagră, Odesa, n-a existat pe nicăieri. A apărut așa din neant, pe fondul interesului constant al rușilor pentru Marea Neagră, gurile Dunării.”
Dan Cărbunaru, directorul publicației Caleaeuropeană.ro: „Există această temere că orice modificare a frontierelor Ucrainei ar putea însemna pentru Estul Europei, inclusiv pentru România, ceva fiori mai reci decât cei pe care ni-i dădea proximitatea intermediată de existența Ucrainei în această zonă, inclusiv în raport cu Marea Neagră. Nu au făcut niciodată rușii un secret în legătură cu aspirațiile lor de a-și extinde influența sau teritoriul inițial. Ca atare, va trebui să dăm dovadă de reziliență.
Aș păstra o formă de optimism, în condițiile în care vedem că țările europene realizează gravitatea situației și pentru prima dată sunt dispuse să facă mai mult decât să spună că ar trebui să fie mai active când e vorba despre propria apărare.”
