Expoziția de la Muzeul Național de Artă Thyssen-Bornemisza din Madrid, intitulată "De la piele la pânză: o altă abordare a cancerului de sân", prezintă copii digitale ale unor lucrări de Francisco de Goya, Peter Paul Reubens și Hans Baldung Grien, care au fost modificate pentru a face să pară că subiecții au suferit mastectomii.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Maja lui Goya, Venus a lui Rubens și Eva lui Baldung Grieng - fără a-l uita pe Adam - ar fi avut cancer la sân?
Cele trei își etalează sânii mastectomizați pentru a normaliza procesul acestei boli.
"Artă și sănătate" este noua inițiativă prin care Fundația Cultura en Vena (Cultura în Vene) dorește să demonstreze beneficiile artei asupra sănătății oamenilor, aducând dezbaterea despre sănătate mai aproape de sfera culturală într-un "templu al culturii", cum este galeria de artă din Madrid, a explicat președintele fundației, Juan Alberto García de Cubas, pentru El Mundo.
Arta aduce beneficii sănătății
"Prin acest proiect, încercăm să schimbăm percepția asupra proceselor legate de boală. Sectorul sanitar are obligația de a se baza pe sectorul cultural ca aliat", deoarece, a amintit președintele fundației, "arta aduce beneficii serioase sănătății".
Expoziția "Artă și sănătate. De la piele la pânză: o altă privire asupra cancerului de sân" oferă celor trei capodopere ale picturii "o semnificație foarte diferită: să vorbească despre cancerul de sân și să normalizeze acest proces pentru atât de multe femei".
Transformată digital de fotograful Jorge Salgado, expoziția, care poate fi vizitată până pe 26 octombrie, include trei reprezentări în mărime naturală ale "Maja goală", "Venus și Cupidon" și "Adam și Eva".
Cele trei protagoniste își arată cu mândrie sânii mastectomizați, la fel ca și singurul personaj masculin, pentru că nu trebuie să uităm că, deși într-un procent mult mai mic, boala poate ataca și bărbații.
"Se concentrează foarte mult pe mastectomie și acest lucru are un efect foarte puternic, deoarece muzeele și centrele culturale funcționează ca dispozitive de legitimare a culturii vizuale și este foarte important să reflectăm asupra a ceea ce vedem și a ceea ce nu vedem", a precizat istoricul de artă Ana Folguera, autoarea textelor care însoțesc pânzele, pentru El Mundo.
Rezultatul este o poveste construită prin conectarea acestor corpuri "cu experiența unui proces de boală, care face parte din viață" și în care sânii îndepărtați sunt prezentați "nu ca o absență, ci ca o nouă prezență: se naște un nou corp și, prin urmare, se naște o nouă subiectivitate".
Un corp nou
"După cum vedeți, am un singur sân. Nu știm câte generații de cancer de sân există în familia mea. Primul caz care îmi vine în minte este cel al bunicii mele, apoi al mamei mele" și, de acolo, al surorii, mătușilor, verișoarelor și al său. Actrița Paloma Mozo a mai spus că a fost "norocoasă" să experimenteze "efectul benefic al artei" asupra propriei piele.
"Există mișcări, sunete, vibrații și culori care dialoghează cu organismul nostru pentru a-l armoniza; arta poate fi sănătate", a subliniat Paloma Mozo, care s-a angajat în procesul de "a învăța să-și iubească" noul corp, pentru care a creat și un blog.
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer, reprezentând 1 din 8 diagnostice de cancer la nivel mondial.
În 2020, s-au înregistrat aproximativ 2.3 milioane de cazuri noi de cancer de sân și aproximativ 685.000 de decese cauzate de această boală, la nivel global, observându-se mari variații geografice între țări și regiuni ale lumii, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
