Decizia secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, de a retrage o brigadă de infanterie din România ridică îngrijorări serioase în contextul tensiunilor continue cu Rusia. Unitatea, formată din aproape 800 de soldați, se va întoarce la baza din Kentucky și nu va fi înlocuită. Mișcarea a reaprins temerile privind retragerea forțelor SUA din Europa, în timp ce Moscova continuă agresiunea asupra Ucrainei, scrie Euronews.
Reacții și avertismente privind un posibil semnal greșit către Rusia
Fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că această decizie „nu este mesajul pe care SUA trebuie să i-l transmită lui Putin acum” și că ar putea încuraja Kremlinul. El afirmă că nu vede o logică militară în această retragere, având în vedere că Rusia nu a arătat nicio disponibilitate reală pentru negocieri de pace.
Un oficial al Casei Albe a transmis totuși că „părțile relevante erau la curent cu decizia” și că aceasta este luată în contextul presiunilor administrației Trump ca statele europene să investească mai mult în propria apărare.
Europa se reînarmează, dar se teme de o retragere bruscă
Statele membre NATO din Europa, alături de Canada, s-au angajat să își asume o parte mai mare din povara securității continentului. Totuși, o retragere rapidă și necoordonată a SUA rămâne unul dintre cele mai mari scenarii de risc pentru aliați, care se tem că astfel Rusia ar avea un avantaj enorm, mai ales pe flancul estic al NATO.
Volker consideră că decizia lui Hegseth este prematură și ignoră contextul actual, în care Rusia este o amenințare imediată, iar China urmărește cu atenție felul în care Occidentul gestionează agresiunea Kremlinului.
Semnale de schimbare majoră în politica externă americană
Numirea lui Elbridge Colby ca subsecretar al Apărării a alimentat îngrijorările privind o schimbare totală de strategie a SUA. Colby promovează de mult timp redirecționarea atenției Washingtonului către Asia și competiția strategică cu China.
Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, afirmă că Washingtonul își concentrează acum atenția spre America Latină și Caraibe, nu spre Europa sau Asia. SUA au desfășurat în Caraibe cea mai mare forță militară din 1962 încoace și au lansat atacuri asupra unor ambarcațiuni din apele venezuelene, acuzând cartelul Tren de Aragua.
„Europa este din ce în ce mai singură”
Daalder consideră că administrația Trump se pregătește pentru o reorientare completă a politicii externe a Statelor Unite, „departe de Europa, Orientul Mijlociu și chiar Asia”. Acesta avertizează că Washingtonul nu mai vede China ca pe o amenințare militară iminentă, ci ca pe una economică.
În acest context, statele europene se tem că viitorul raport al Pentagonului privind amplasarea globală a trupelor ar putea confirma o reducere și mai mare a prezenței militare americane pe continent, lăsând Europa vulnerabilă în fața războiului hibrid pe care Rusia îl duce deja – inclusiv prin incursiuni aeriene recente în Polonia, România și Danemarca.
Decizia privind retragerea celor 800 de militari americani din România este văzută ca primul semnal concret că Europa ar putea rămâne treptat singură în fața unei Rusii mai agresive ca oricând.
