România ia măsuri pentru întărirea apărării militare, în contextul amenințării Rusiei. Țara noastră este una dintre cele 14 țări NATO semnatare ale unei scrisori de intenție pentru a achiziționa sisteme comune de apărare aeriană Arrow 3 și Patriot.
De asemenea, România ia măsuri pentru a se echipa cu tehnologii militare, cum sunt dronele turce Bayraktar şi sistemul antiaerian israelian Iron Dome, a precizat ministrul Apărării, Vasile Dîncu.
„Ar fi bun un asemenea scut, dar la momentul la care discutăm este un simplu enunț, un angajament la nivelul unor executive. Mai e până când aceste sisteme componente ale scutului european vor intra în funcțiune și vor fi viabile. Va deveni eficient atunci când el va fi amplasat. Știm de angajamentul luat, știm de opiniile favorabile, dar știm că între momentul plății și cel al livrării mai durează o perioadă. Singurul semn bun pe ziua de astăzi, dacă e să privim concret spre Ucraina, a avut loc un schimb de prizonieri, s-au reîntors acasă 20 de militari ucraineni, care erau prizonieri de război pe teritoriul Federației Ruse și atunci înseamnă, totuși, că continuă, sigur, la nivel mic, mișcări care arată că acest război, care durează de atâta timp, poate o vreme va mai continua, dar la un moment dat inteligența politică va trebui să ia deciziile adecvate, adică să asistăm într-un anumit moment, nu îl putem prezice acum, la o reluare a negocierilor atât între Ucraina și Rusia, dar și între Casa Albă și Kremlin. Sunt chestiuni inevitabile. Acum este război, acum Zelenski nu vrea negocieri, acum se merge pe lucruri care țin de vendete, pentru că sunt ucrainenii revoltați de aceste bombardamente, de miile de copii, bătrâni, femei, militari, care au murit numai datorită intenției imperiale a Federației Ruse de a cuceri Ucraina. Pe de altă parte, și Federația Rusă dorește să-și consolideze cele patru zone”, a declarat Ion Petrescu, analist militar, la Euronews România.
Demilitarizarea centralei Zaporojie
Ambasadorul Ucrainei în România a transmis că prioritățile țării sale, așa cum a spus și președintele Zelenski, sunt ca centrala Zaporojie să fie demilitarizată, forțele ruse să fie scoase din acel perimetru, iar civilii să revină acolo, așa cum a fost încă de la început.
„Este un deziderat ucrainean, la care nu subscrie Kremlinul. Poziția președintelui Putin este că poate să poarte discuții cu cel care conduce Agenția Internațională pentru Energie Atomică, da, este de acord cu măsurile de reducere a pericolelor, însă atât. Federația Rusă, din perspectiva aceasta, nu dă deloc înapoi și nu dă semne că ar fi de acord cu o zonă neutră. Este o chestiune de orgoliu geopolitic. Cine stăpânește centrala poate să spună că are un control asupra întregii zone”, a mai menționat analistul.
Rusia îl înlocuieşte pe comandantul ofensivei sale militare din Ucraina
Armata rusă a anunţat sâmbătă numirea unui nou comandant al „operaţiunii sale militare speciale” din Ucraina, după o serie de eşecuri majore pe teren şi semne de nemulţumire tot mai mare în rândul elitelor cu privire la desfăşurarea conflictului.
Generalul de armată Serghei Surovikin a fost numit comandant al grupării combinate de trupe în zona „operaţiunii militare speciale” din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
Întrebat cum vede această numire în logica războiului, Ion Petrescu a răspuns „ că nu este un moment în care să spunem că s-a terminat o etapă de război”.
„E o continuare a confruntării, dar degeaba schimbi un comandant cu altul. Acest general are o misiune foarte clară, este cel care trebuie să stabilească, mai corect să restabilească, din perspectiva Kremlinului, granița Federației Ruse. Degeaba pui un comandant dacă nu-i asiguri echipamente noi, armament nou și tehnică de luptă pentru militari, ba mai trimiți și niște mobilizați. Are o sarcină foarte grea, dar este cunoscut ca un general foarte dur”, a mai spus Ion Petrescu.
Adunarea Generală a ONU condamnă anexările Rusiei și le consideră ilegale
143 de state membre ONU au votat împotriva anexării celor patru teritorii ucrainene de către Rusia. Cu o majoritate covârșitoare, rezoluția cere Rusiei să renunțe imediat la declarația de anexare. Doar cinci țări au votat împotrivă: Belarus, Coreea de Nord, Siria, Nicaragua și - evident - Rusia.
Deși simbolic, este cel mai mare număr de voturi împotriva Rusiei, de la începutul invaziei. Națiunile occidentale au făcut lobby intens înainte de vot, în timp ce Siria, aliatul Rusiei, s-a declarat împotriva izolării Moscovei.
„Din perspectivă morală este o victorie incontestabilă, dar problema este cine susține concret în teren armata ucraineană. Germania deja i-a livrat un sistem, care îi poate fi util, va mai livra după 1 ianuarie încă trei, însă sunt niște termene pe care SUA și Marea Britanie trebuie să le respecte în livrarea acestor tehnici de luptă. A fost un vot care merita aplaudat, dar ucrainenii nu au nevoie de vorbe, au nevoie de echipamente, muniție, armamente moderne, de noi sisteme, care să le folosească în lupta dură cu armata rusă dislocată în Ucraina”, a mai explicat Petrescu.
Colonelul a mai adăugat faptul că Rusia are un „teritoriu imens și are capacitatea de a lupta în continuare”.
„Trebuie să fim realiști. Chiar dacă șeful unui important serviciu secret britanic a ieșit într-o alocuțiune în fața unei asistențe avizate și a zis că munițiile sunt pe terminate, hrana e pe terminate, alocată trupelor ruse, este vorba de Federația Rusă, care are un teritoriu imens și care are capacitatea de a lupta în continuare”, a conchis Ion Petrescu.
