Ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, a vorbit, la Euronews România, despre pericolul unui atac nuclear, despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina și viitorul refugiaților ucraineni.
Cel mai recent atac asupra Ucrainei a vizat civilii
„În ultimele zile, Rusia a bombardat orașele din Ucraina, în toate regiunile din țară. Capitala Kiev a experimentat cel mai mare bombardament, din februarie încoace. Rușii au tras peste 80 de bombe asupra Ucrainei. S-a întâmplat la ore de vârf, când ucrainenii mergeau la birouri, la locurile de muncă. Bombardamentul a cauzat multe daune în rândul civililor. Ceea ce au făcut e un atac terorist. Au atacat civili și au vrut să creeze condiții de nesuportat în rândul populației”, spune ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk.
Amenințarea nucleară, după mai bine de 200 de zile de război
„Războiul a început în 2014. În opt ani rușii au putut să-și impună voința asupra președintelui, asupra guvernului și a populației ucrainene. Au recurs la un război asupra țării mele. Când îmi aduc aminte de primele zile de război când au început să bombardeze Centrala Zaporojie, când au început să folosească forțe militare pentru a captura această centrală civilă pașnică, în acel moment au arătat că pot recurge la terorism nuclear și să creeze amenințări semnificative pentru populația Ucrainei și pentru celelalte țări. Centrala Zaporojie este sub controlul ocupanților ruși. Acum câteva săptămâni am avut un atac asupra unei alte centrale din Ucraina. Și acest lucru a arătat că pericolele sunt prezente și trebuie să le avem în minte când gândim despre eventualitatea acestui război care e în desfășurare. Este foarte important dialogul pe care îl avem acum cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), pentru a stabili o zonă demilitarizată în jurul centralei, ca să eliminăm amenințările nucleare pentru Ucraina și celelalte regiuni.”
Demilitarizarea centralei – subiect de negociere între Rusia și Ucraina
Ambasadorul Ucrainei în România a transmis că prioritățile țării sale, așa cum a spus și președintele Zelenski, sunt ca centrala Zaporojie să fie demilitarizată, forțele ruse să fie scoase din acel perimetru, iar civilii să revină acolo, așa cum a fost încă de la început.
„Cred că poate fi un subiect de negociere. Principalul obiectiv este ca noi toți să avem în minte că nu trebuie să existe prezență militară la această centrală civilă și ea trebuie să revină în controlul autorităților ucrainene.
Sunt și alte subiecte în discuție cu Federația Rusă. Un alt subiect care depinde și de deciziile de la Moscova – continuarea înțelegerii privind coridorul verde de la porturile Mării Negre ucrainene. Acest acord și operarea acestui coridor a ajutat la diminuarea problemelor alimentare și la stabilizarea prețurilor pe piața internațională. Criza a fost creată de Federația Rusă și de blocada care a fost instituită asupra porturilor ucrainene. Este bine că am putut să livrăm unele grâne, dar în interesul multor țări din Asia, din sud est, aranjamentele privind acest coridor trebuie să continue și grânele să fie livrate din porturile de lângă Odessa.”
Ce îl poate opri pe Putin?
„Putin și autoritățile de la Moscova respectă puterea. Ce-i provoacă este slăbiciunea, de aceea e imperativ să dăm dovadă de putere. Ucraina a dat dovadă de așa ceva, forțele militare, ucrainenii au dat dovadă de puterea voinței lor, de puterea spiritului lor, de puterea brațelor lor. Am dat dovadă de putere și în ceea ce privește solidaritatea internațională și e important să menținem aceasta, pentru ca Rusia să înceteze războiul și să se retragă. Vorbim despre prioritățile imediate în ceea ce privește războiul și ce va urma după aceste atacuri teroriste: întărirea apărării aeriene a Ucrainei și furnizarea de arme în plus care să asigure capacitatea necesară ca forțele armate să continue să avanseze. În ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile este o exprimare a neputinței Moscovei, după eșecurile la care au fost martori pe câmpul de luptă, în fața forțelor ucrainene. Acesta e modul în care trebuie să continuăm pentru a avea câștig de cauză pe câmpul de luptă și în ceea ce privește respectarea dreptului internațional al normelor atât de violent încălcate de Putin și de către Administrația Rusă.”
Vor exista dezbateri cu Rusia privind reparațiile pentru toată suferința și distrugerile
„Cu toții avem în minte pacea. Acesta e normalul. Nu putem schimba geografia. Avem o graniță comună mare cu Rusia și știm unde e aceasta. Trupele ruse au trecut granița. Trebuie să se întoarcă. Atunci când suveranitatea ucraineană e reinstaurată pe tot teritoriul Ucrainei, în granițele recunoscute internațional vom avea dezbateri cu Rusia privind principiile coexistentei noastre, privind reparațiile care trebuie plătite de Rusia pentru toată suferința și distrugerea cauzate. Ele vor avea loc când eliberăm teritoriile ucrainene care sunt ocupate de forțele ruse. În orașele și satele eliberate de ocupanții ruși, acum se găsesc gropi comune, camere de tortură, folosite de ocupanți pentru populația civilă. Este ceea ce s-a întâmplat în teritoriile ocupate. Trebuie să fim clari în ceea ce privește înțelegerea că au avut loc încălcări absolute ale drepturilor omului, torturi, executări, deportări forțate. Acestea sunt emblemele ocupației ruse. Am văzut lunile trecute că aceste crime au natură sistematică. Nu e excesul unui individ sau al unei unități. Este modul în care Rusia își desfășoară războiul: încalcă cutumele desfășurării războiului. Trebuie să ducem acești autori ai infracțiunilor în fata justiției pentru crimele împotriva umanității. Este important să se stabilească responsabilitatea pentru crimele de agresiune, pentru a preveni revenirea unor astfel de crime.”
Ucraina cere noi sancțiuni asupra Rusiei
„Ele joacă un rol important în suprimarea capacitații Kremlinului de a continua războiul. Apreciem ultimele sancțiuni aplicate, al optulea pachet al UE. Vedem discuții despre un alt pachet. Au un rol important. Sancțiunile trebuie să echivaleze cu încălcările comise de Rusia. Când vedem că Rusia ia măsuri de escaladare și încearcă să anexeze teritorii ucrainene și să acapareze teritoriile unui stat suveran răspunsul trebuie să fie foarte puternic, pentru că e o încălcare gravă a normelor dreptului internațional. Atacurile ruse au avariat o mare parte din infrastructură. Este foarte clar că atacurile rusești urmăresc infrastructura. Trebuie să abordăm sectorul energetic rusesc cu sancțiuni. Să tăiem canalele de venituri către autoritățile ruse care continuă să finanțeze războiul împotriva Ucrainei și a Europei. Nu e vorba doar de Ucraina sau de securitatea Ucrainei. E vorba de viitorul Europei. Suntem într-un moment de cotitură în care valorile de drept ale democrației sunt încălcate de un regim autoritar. Trebuie să apărăm valorile înrădăcinate în civilizația europeană.
E imperativ să continuăm să creștem presiunea asupra Rusiei. Veniturile din gaze și petrol sunt alți pași care pot fi luați în ceea ce privește sectorul financiar rusesc, schimburile comerciale rusești. Este important să impunem embargouri pe exporturile rusești. Sunt decizii dureroase, dar necesare pentru a priva Rusia de venituri care finanțează acest război.”
Viitorul refugiaților ucraineni
Conform cifrelor prezentate de organizațiile internaționale de la începutul acestui război, 14 milioane de ucraineni au fost strămutați sau au plecat din casele lor, ca să caute un loc de trai sigur.
„Aproape jumătate din acest număr au rămas în Ucraina dar s-au mutat în alte regiuni, iar jumătate au trecut granițele Ucrainei. E cea mai mare strămutare din Europa de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Orice atac care crește aceste cifre, crește și presiunea asupra țărilor, asupra guvernelor naționale și acesta este un obiectiv urmărit de Rusia.”
În România au intrat peste două milioane de ucraineni de la începutul conflictului din Ucraina. Aproximativ 19 mii de cetățeni sunt încă în România. 4.300 au găsit loc de muncă în țara noastră.
„Peste 80% dintre cei plecați sunt copii și femei. 40% copii. Majoritatea abia așteaptă să se întoarcă în Ucraina, pentru că familiile le-au fost separate. Bărbații au rămas în Ucraina, unii s-au alăturat forțelor armate, de apărare, alții au rămas să muncească, să contribuie la economia Ucrainei. Femeile și copiii care sunt în alte țări caută siguranța, dar vor să se întoarcă acasă. Acest lucru subliniază importanța hotărârii noastre de a ne îndrepta către încheierea acestui război și reinstituirea păcii pe teritoriile Ucrainei”, a mai transmis ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, în direct la Euronews România.
