Moment istoric în Muntenegru. Alegerile parlamentare anticipate, de duminică, arată că partidul pro-european al noului președinte Jakov Milatovic (PES) are aproape 26% din voturi și și-a devansat, la mică distanță, rivalii, potrivit rezultatelor preliminare oferite de Centrul de monitorizare și studiu (CEMI).
Rezultatul, chiar dacă nu este unul final, este considerat istoric, pentru că PES ar urma să pună capăt unei dominații de peste 30 de ani a lui Milo Djukanovic, potrivit Euronews.com. El era președinte din 2001.
Partidul lui Jakov Milatovic conduce după alegerile parlamentare anticipate din Muntenegru
Partidul noului președinte se numește "Europa acum", însă va avea o misiune dificilă în a forma o majoritate stabilă, după mai mulți ani de criză politică, iar asta a împiedicat țara să devină membră UE.
- Muntenegru este membră NATO din 2017 și negociază aderarea la UE încă din 2010.
- Milatovic a devenit președinte în Muntenegru în urmă cu două luni.
"Mâine este o altă zi. Nu vom fi aroganți, ne vom așeza la masă cu toți cei care ne împărtășesc valorile. Vom forma un guvern pro-european. Sunt mulțumit. A fost o campanie dificilă", a spus Milojko Spajic (35 de ani), co-fondator al partidului PES, potrivit Boursorama.
PES a fost fondat în urmă cu un an. Acest nou partid promite să ducă Muntenegru pe calea occidentală și să reducă diviziunile religioase sau comunitare într-o țară în care o treime din populație se identifică drept sârbi. Printre promisiuni, se afă și creșterea salariului minim și a pensiilor, sau reducerea zilei de lucru.
După ultimele estimări, PES are un avans de aproape 3 procente în fața Partidului Democrat al Socialiștilor, deținut de Djukanovic, alături de alte partide mai mici.
În jur de 542.000 de votanți au fost prezenți la scrutinul la care au participat 15 partide politice. Dintre acestea, pe lângă cele pro-occidentale, unele sunt pro-sârbești, care totalizează 15%, iar altele sunt pro-ruse.
Ultimele alegeri legislative în Muntenegru au avut loc în 2020, iar de atunci a fost o criză permanentă, fără ca cineva să găsească o majoritate stabilă și două guverne au fost răsturnate prin moțiuni de cenzură.
La închiderea urnelor, prezența la vot a fost de puțin peste 56%, cea mai mică din istoria Muntenegrului, din 2006, de la separarea de Serbia și devenirea unui stat independent. Conform specialiștilor, această prezență s-a datorat faptului că, la alegerile anterioare, nu au existat schimbările majore promise pe scena politică. În comparație, prezența la votul din 2020 a fost de 76,6%.
Potrivit unui analist politic, Ana Nenezic, focalizarea pe economie "e benefică pentru societate", dar promisiunile de creștere a salariilor "nu sunt bazate pe o creștere economică reală".
"Aș fi chiar surprinsă dacă vom obține un guvern stabil, politic", a spus Nenezic.
