Aderarea la Uniunea Europeană, combaterea corupției și a sărăciei, dar și litigiile legate de drepturile minorităților etnice sunt mizele alegerilor prezidențiale din mica republică balcanică Macedonia de Nord. Oamenii au mers la urne cu gândul la un trai mai bun. Cel mai probabil, învingătorul va fi decis însă în al doilea tur de scrutin.
Alegătorii au votat în primul tur al scrutinului prezidențial din Macedonia de Nord, al șaptelea rând de alegeri de la câștigarea independenței foste republici iugolsave. În cursă s-au înscris șapte candidați, însă favoriții sunt președintele în exercițiu susținut de social democrați și candidatul naționalist, o juristă care a mai concurat și la alegerile trecute.
Stevo Pendarovski, președintele în exercițiu: ”Mă aștept la un proces electoral pașnic și transparent. Nu am niciun dubiu că primul tur, al doilea tur de pe 8 mai vor fi în acord cu cele mai înalte standarde europene și internaționale.”
Gordana Siljanovska Davkova, candidat la președinție: ”Ce așteptări am? Nu îmi fac griji niciodată pentru mine. Cetățenii știu ce să facă, este dreptul lor. Trebuie să își exercite dreptul de vot pentru că multe generații și-au dat viața pentru acest drept.”
Nermina Georgevit, cetățean: ”Sper de la aceste alegeri la rezultate mai bune, ceva mai bun pentru țara noastră și îi doresc toate cele bune candidatului care va fi ales, noului președinte și cetățenilor.”
Stavre Temelkovski, cetățean: ”Sper ca mișcarea pro-occidentală să câștige, să integrăm sistemele occidentale și să înceapă un proces de vindecare.”
Actualul președinte riscă să piardă puterea
Sondajele arată că actualul președinte riscă să piardă puterea în favoarea juristei de 70 de ani. Deși candidata naționalistă susține aderarea la UE, consideră că termenii negocierilor trebuie schimbați și are rezerve cu privire la modificarea Legii fundamentale.
O dispută legată de recunoașterea în Constituție a minorității bulgare pune probleme aderării la Uniunea Europeană. În 2005, țara a dobândit statutul de candidat la UE. Negocierile de aderare sunt blocate însă de Bulgaria.
Țara balcanică, cu doar 2,3 milioane de locuitori, a fost nevoită să-și schimbe denumirea în Macedonia de Nord din cauza disputelor cu Grecia, care revendica moștenirea istorică și culturală a numelui Macedonia. Ca urmare a acestei concesii, țara a fost admisă în NATO, în martie 2020, devenind al 30-lea membru al alianței.
