Emmanuel Macron a obținut un nou mandat prezidențial, după o victorie evidentă în fața rivalei sale, reprezentanta extremei-drepte Marine Le Pen, arată rezultatele oficiale. Astfel, președintele în exercițiu a câștigat cu 58,54% în fața lui Le Pen – 41,46%, care a obținut de altfel și cel mai mare scor înregistrat vreodată de extrema-dreaptă într-un scrutin final, potrivit agențiilor de presă internaționale.
Cu toate acestea, președintele francez Emmanuel Macron nu s-a bucurat de răgaz, deoarece, la câteva ore după ce a câștigat noul mandat, oponenții politici au cerut alegătorilor să-i refuze majoritatea parlamentară.
Așadar, dacă nu va reuși să obțină o altă victorie la alegerile parlamentare din 12 și 19 iunie, președintele proeuropean va trebui să se lupte pentru a avansa planurile sale discutate în campania electorală.
„Votul nu s-a încheiat, alegerile legislative sunt turul al treilea”, a spus Jordan Bardella, un apropiat al Le Pen, spunându-le alegătorilor: „Nu lăsați toată puterea în mâinile lui Emmanuel Macron”.
Le Pen a fost întrfântă cu un scor uriaș
Deși a fost o victorie clară, rezultatul a oferit și extremei drepte cel mai mare din acest ultim scrutin. Cu toate acestea, și-a recunoscut înfrângerea.
„În țară s-ar fi putut ridica un mare vânt de libertate, dar urnele au decis altfel. Eu îmi voi continua angajamentele”, a afirmat Marine Le Pen, imediat după anunțarea rezultatelor parțiale oferite de sondaje, menționând totuși că scorul pe care l-a obținut reprezintă „o victorie semnificativă”.
Rezultatele finale ale celui de-al doilea tur
Emmanuel Macron a obținut 57,6% din voturi în turul secund al scrutinului prezidențial, în timp ce adversara sa Marine Le Pen, reprezentanta formațiunii Mobilizarea Națională (RN – extrema dreaptă), 42,4%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe, la cererea postului BFMTV.
Prezența la vot în timpul celui de-al doilea scrutin a fost de 70%, însă nivelul absenteismului a fost ridicat.
Potrivit AFP, nivelul absenteismului la urne a fost de 28%, în al doilea tur de scrutin, cu 2,5 puncte procentuale mai mare decât în 2017 (25,44%).
Aceasta ar fi a treia oară, după 1969 şi 2017, când nivelul absenteismului la urne creşte între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din Franța.
