Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Ziua Victimelor Deportării în timpul Regimului Comunist | Din amintirile supraviețuitorilor deportărilor din Bărăgan

Supraviețuitorii deportărilor din Bărăgan, din timpul regimului comunist, nu au putut uita nicio clipă drama trăită împreună cu familiile lor. În jur de 45 de mii de persoane au fost ridicate din casele lor, în anii `50. Erau români indezirabili pentru regim, dar și germani, sârbi, bulgari și aromâni. Victimele deportărilor au fost comemorate, weekendul acesta, la Timișoara.

În noaptea de Rusalii din anul 1951, peste 10.000 de familii din vestul țării au primit ordin să își adune urgent câteva lucruri și să se ducă la gară. Pretextul: puteau deveni dușmani ai poporului din cauza apropierii geografice de Iugoslavia. Adevăratul motiv al deportărilor era altul.

„Regimul comunist a vrut să distrugă gospodăriile țărănești, care erau bine organizate și care mergeau bine, numai ca să poată face colectivizarea agriculturii. Colectivizare care, până la urmă, s-a dovedit un fiasco”, a spus un fost deportat în Bărăgan.

A fost o adevărată dramă umanitară. În plină vară, peste 40.000 de oameni au fost îmbarcați în 66 de trenuri. Copii, femei însărcinate, bătrâni sau persoane bolnave au fost, pur și simplu, abandonați în câmpia Bărăganului, în cele mai precare condiții. Sub cerul liber, oamenii au început să caute cu disperare hrană și apă.

„La Fetești ne-au debarcat din gară, ne-au pus să ne remontăm căruțele și ne-au dus la 5 km distanță, pe un câmp pe care era plantat bumbac. Câmpul era brăzdat, s-au făcut parcele, fiecare parcelă avea un țăruș cu număr și ni s-a spus că de acum încolo asta-i casa noastră. Vă dați seama că au fost momente de groază… în prima noapte am dormit sub căruță, apoi tata a făcut o colibă”, a mai spus Vichentie Maniov, fost deportat în Bărăgan.

„Noi, copiii, nu prea ne dădeam seama despre ce se întâmplă, pentru că la 5 ani nu realizezi cum stau lucrurile. Ne jucam, dar, oricum, greutățile au fost, pentru că trebuia să dormim întâi în colibă, pe urmă într-un bordei, dup-aia-n casă făcută din pământ bătut”, își amintește Petru Mirciov, președintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan.

Vreme de 5 ani, deportații din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți au dus o luptă aprigă de supraviețuire în Bărăgan. În cele din urmă, regimul comunism s-a înduplecat și i-a lăsat să se întoarcă la casele lor.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE