Coaliția PSD - PNL are mari bătăi de cap în privința candidatului la Primăria București. După ce medicul Cătălin Cîrstoiu a fost retras la o lună după ce fusese "lansat", PSD și PNL au mers cu candidați separați până la urmă: Gabriela Firea și Sebastian Burduja, așa cum fusese de la început.
Însă din tot acest scenariu face parte și Cristian Popescu Piedone, actualul primar al sectorului 5. Iar sondajele spun că, în ciuda faptului că Gabriela Firea a fost "rearuncată în luptă", adevărata finală va fi între Nicușor Dan și Piedone.
Lupta dintre Nicușor Dan și Gabriela Firea, arbitrată de Piedone
Deși Piedone a spus că aceste schimbări sunt "un blat în favoarea lui Nicușor Dan", partidul PUSL spune că are totală încredere că tot Piedone va câștiga alegerile.
În plus, PUSL dă asigurări că apelul premierului ca Piedone să se retragă din cursă nu va avea sorți de izbândă.
Raluca Bugnar, lider Departamentul pentru Transilvania, PUSL: "Cristian Popescu Piedone nu mai are cum să rămână la sectorul 5, pentru că acolo și-a depus deja candidatura Vlad Piedone, fiul său. A declarat foarte clar că rămâne în lupta pentru Capitală.
Până în acest moment, este singurul candidat care și-a depus candidatura, rămâne de văzut dacă doamna Firea și domnul Burduja vor reuși să strângă semnăturile, în primul rând, pentru depunerea candidaturilor și lăsăm cetățenii Bucureștiului să decidă între cine și cine se polarizează în luptă și cine va câștiga alegerile.
Domnul Cristian Popescu Piedone a fost dat câștigător în mai multe sondaje, rămâne de văzut, nu știu să ghicesc viitorul, dar am încredere în colegul meu, este hotărât, are o campanie foarte bună și părerea mea este că nu are de ce să se retragă.
Ambii candidați pot fura unul din electoratul celuilalt, însă cred că PSD aici va pierde voturi, deoarece, dacă știau că doamna Gabriela Firea este atât de bună în sondaje și ia peste scorul partidului, de ce nu a fost nominalizată de la început, ca și candidat comun al alianței sau de ce nu a mers de la început PSD cu dânsa? Adică a fost o bâjbâială și o greșeală enormă pe care cetățenii o vor taxa la vot."
Este capabil Piedone să devină primar al Bucureștiului?
Raluca Bugnar, lider Departamentul pentru Transilvania, PUSL: "Partidul s-a consolidat foarte mult în ultimul an, are filiale și candidați la primărie și la consiliile județene în foarte multe județe. Este un partid mic, care trebuie să crească, dar știți că buturuga mică răstoarnă carul mare. Dacă vom câștiga Primăria Capitalei, sectorul 1 și sectorul 5, deja vom sta mult mai bine în sondaje.
Avem primari în Argeș și în alte județe. Este de muncă, nu este ușor să crești. Dacă acest sondaj s-a referit la calitatea de primar, știm foarte bine că județele din România sunt fie roșii, fie galbene, și atunci clar că oamenii, oarecum, au o influență când răspund, pentru că se raportează la primarii existenți. Dar sigur vor fi surprize, este un an electoral greu, complex, cu foarte multe schimbări și vom vedea rezultatul alegerilor, cred că este cel mai bine să ne raportăm la asta.
Domnul Piedone cred că e cea mai bună soluție pentru primarăria Capitalei. Are experiență. Deși a fost acuzat că este doar un primar de sector, de 30 de ani face administrație publică. Își va prezenta vineri programul pentru București. Cred că este un om care stă printre oameni și le cunoaște problemele și nevoile și știe să vină cu soluții și cu proiecte și se vede foarte clar și în sectorul 4, cât și în sectorul 5 ce a făcut, se poate vedea la fața locului.
La Nicușor Dan, vorbă multă, sărăcia omului, foarte puține proiecte începute, sunt proiecte continuate, a continuat proiectele doamnei Firea, haideți să fim cinstiți. Așa că să se laude cu proiectele dânsului."
Cum va fi influențat votul de aceste schimbări
În toată această ecuație, calculele pot fi date foarte ușor peste cap, iar sondajele făcute în proximitatea alegerilor din 9 iunie vor da un răspuns apropiat de realitate. În acest context, specialiștii au analizat spectrul politic cel puțin de la nivelul Bucureștiului, confruntat cu aceste permutări. În acest sens, se observă totuși o ușoară scădere în dreptul PSD.
Acest joc de-a candidaturile ar putea să deranjeze electoratul, iar experții spun că, totuși, trebuie să mizăm pe inteligența lor.
Remus Ștefureac, analist politic: "Cred că e și o explicație conjuncturală, eu aș vedea mai degrabă și o constanță, dacă comparăm cu sondajul de luna trecută și dacă avem în vedere și marja de eroare. Poate o ușoară scădere la PSD să aibă legătură și cu situația un pic complicată de la București, unde PSD cumva pare să fi fost ceva mai afectat de evoluțiile un pic ciudate, cu candidatura comună, apoi retrasă, iar acum candidați separați, candidatura domnului Cîrstoiu cumva părând a fi generată de domnul Ciolacu, e posibil să fi fost ceva efecte de acest tip, cuprinse și de sondajul de opinie.
Datele au fost culese înainte de schimbarea candidatului, însă a surprins cumva toată dezbaterea din ultima săptămână. Scăderea nu este foarte mare, pentru noi a fost foarte interesant să comparăm intenția de vot pentru alegerile europarlamentare cu lista comună PSD/PNL, cu un scor de aproximativ 46% și intenția de vot pentru alegerile locale cu partidele separat, dar să vedem și suma celor două partide, de vreo 55%. Într-un fel, e firească această diferență de vreo 10 procente dacă luăm în considerare structurile locale.
Cred că trebuie să avem încredere în inteligența românilor, care ne-au și răspuns la o întrebare pe care am aplicat-o în sondajul din martie și în cel din aprilie. Am pus exact această întrebare: dacă, după ce vor alege primarul preferat, vor alege și partidul din care face parte și primarul, la alegerile europarlamentare.
Cam 53-55% din români declară că vor urma cumva linia politică sau partidul politic al primarului. Restul declară că vor avea o altă opțiune de vot, Deci această omogenitate a votului nu este una strictă. E adevărat că, dacă încercăm să analizăm omogenitatea votului pe bazine electorale, constatăm că votanții PNL/PSD sunt ceva mai disciplinați, avem cifre de peste 70% care declară că vor vota și la alegerile europarlamentare în consecință, dar există și vreo 25% care nu vor avea un astfel de comportament și cu o disciplină ceva mai scăzută în cazul votanților AUR și ai ADU.
Cred că acest episod de la București va avea în continuare efecte. Repet, sondajul nu a surprins ceea ce s-a întâmplat (n.r.: retragerea lui Cîrstoiu). Pe de altă parte, suntem într-o precampanie, campania va începe în scurt timp, e o dinamică foarte mare de evenimente, de întâmplări și nu toate generează și efecte semnificative.
Evenimentele și situația de la București, foarte vizibile în întreaga țară, au darul de a diminua încrederea cetățenilor în capacitatea celor două mari partide de a gestiona, de a veni cu soluții viabile pentru electorat. Nu știu dacă vor mai apărea astfel de situații și în alte orașe. Mă aștept la evoluții în următoarea perioadă. Aceste episoade vor influența intenția de vot a românilor, însă situația e totuși fluidă, volatilă, suntem în campanie electorală, e firesc să apară evoluții, e firesc să apară stimuli noi pentru un comportament politic diferit.
Rămâne de văzut și cei doi candidați, doamna Firea și domnul Burduja, cum vor intra în această cursă, cum se vor poziționa, cum vor reuși să mobilizeze electorarul și, de asemenea, rămâne de văzut cât de vizibilă va fi această competiție și cât de intensă va fi pentru Primăria Capitalei, care va influența, inevitabil - așa se întâmplă de fiecare dată - și intenția de vot și în alte zone și la alegerile europarlamentare.
Dacă ne uităm la istoricul alegerilor din România, la alegerile locale am mai avut astfel de situații cu diverse coaliții locale, diferite față de tendința generală din țară, însă pare că, cel puțin la aceste alegeri, combinațiile sunt mai numeroase decât oricând. Pe de o parte, comasarea de alegeri, pe de altă parte, o listă comună la alegeri europarlamenare, pe de altă parte, liste separate la locale, dar și la locale, în unele zone, sunt liste comune, candidații sunt comuni, e o diversitate atât de mare.
Alegătorii din România, după 35 de ani de democrație, sunt suficient de inteligenți, mai inteligenți decât sunt considerați uneori de către oamenii politici neexperimentați. Însă chiar și cu un electorat foarte inteligent, capabil să discearnă între oferte, între candidați, între situații politice specifice și conjucturi specifice, cred că acest tip de situație are darul de a genera totuși confuzie și mai ales nemulțumire.
Mă uitam la situația de la București, bazinul social democrat de votanți, bazinul liberal, chiar dacă vorbim de votanți, uneori și nucleele cele mai apropiate și fidele ale partidelor nu se orientează chiar așa, la o comandă a leadershipului partidului politic, într-o direcție sau alta. Nu e atât de simplu. A schimba peste noapte formule are darul de a slăbi încrederea între lideri politici și electorat. Și această slăbire a încrederii nu e bună nici pentru democrație, pentru că riscul este de lehamite, de abandon și nu e de dorit. Mă aștept să avem acest afect, interes crescut pentru competiția electorală."
Calendarul alegerilor din România în 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Calendarul alegerilor din România în 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
