Procurorii din Utah au anunțat că vor cere pedeapsa capitală pentru Tyler Robinson, tânărul de 22 de ani acuzat că l-a asasinat pe activistul conservator Charlie Kirk, scrie Euronews.
„Depun o notificare de intenție de a solicita pedeapsa cu moartea. Nu iau această decizie cu ușurință și este o decizie pe care am luat-o independent, pe baza probelor disponibile, a circumstanțelor și a naturii crimei”, a declarat procurorul districtual Jeffrey Gray.
Biroul său a formulat șapte capete de acuzare, printre care omor calificat, obstrucționarea justiției și influențarea martorilor. Printre probele prezentate se numără mesaje text, bilete scrise de mână și probe ADN.
Mesajele suspectului cu colegul său de cameră, făcute publice
Potrivit rechizitoriului, Robinson i-ar fi trimis colegului său de cameră și partenerului romantic, aflat în tranziție de gen, mai multe mesaje în care și-a asumat crima.
Într-unul dintre acestea, partenerul îl întreabă: „Nu tu ai făcut asta, nu?”
Robinson răspunde: „Eu am făcut-o, îmi pare rău.”
Întrebat de ce a tras asupra lui Charlie Kirk, suspectul a scris: „M-am săturat de ura pe care o propagă. Unele forme de ură nu pot fi negociate.”
Anchetatorii au descoperit și un bilet ascuns sub tastatura lui Robinson, în care acesta nota: „Am avut ocazia să-l elimin pe Charlie Kirk și o voi face.”
Procurorii susțin că Robinson a planificat atacul timp de cel puțin o săptămână. Într-un alt mesaj, suspectul și-a exprimat regretul că nu a recuperat arma ascunsă într-un tufiș după atac:„S-ar putea să fiu nevoit să o abandonez și să sper că nu vor găsi amprente.”
Ulterior, Robinson a recunoscut în fața părinților că este autorul crimei. Mama sa le-a spus anchetatorilor că fiul său devenise în ultimul an „mai orientat pro-drepturile gay și trans” și mai apropiat de stânga politică, ceea ce a generat conflicte cu tatăl său, un susținător al lui Donald Trump.
Predarea suspectului
După ce autoritățile au făcut publică o fotografie a atacatorului, părinții lui Robinson l-au recunoscut și l-au confruntat. Tânărul a mărturisit că intenționa să își ia viața, dar a fost convins să se predea de un prieten de familie, fost adjunct de șerif.
Într-un mesaj trimis partenerului său în acele momente, Robinson scria: „Sunt mult mai îngrijorat pentru tine. Te rog să ștergi mesajele și să nu vorbești nici cu poliția, nici cu presa.”
Anchetă federală extinsă
FBI a deschis o anchetă federală pentru a verifica dacă asasinatul poate fi încadrat la terorism intern. Directorul FBI, Kash Patel, a declarat că ancheta vizează inclusiv un chatroom de pe Discord la care Robinson participa, alături de peste 20 de persoane. Autoritățile vor să afle dacă atacul face parte dintr-o tendință mai amplă de violență politică.
Charlie Kirk, cofondator și lider al organizației conservatoare Turning Point USA, avea 31 de ani și participa la un eveniment cu 3.000 de persoane la Universitatea Utah Valley atunci când a fost împușcat. Procurorii susțin că Robinson l-a vizat pe criterii politice și că știa că vor fi martori copii, factori agravanți care pot justifica pedeapsa capitală conform legii statului Utah.
„Uciderea lui Charlie Kirk este o tragedie americană”, a spus Jeffrey Gray, subliniind gravitatea atacului.
Crima a alimentat dezbaterile despre intensificarea violenței politice în SUA. Într-un sondaj realizat de Reuters/Ipsos imediat după incident, aproximativ două treimi dintre americani au afirmat că discursul dur tot mai frecvent în politică alimentează astfel de atacuri.
Pedeapsa cu moartea: unde mai este aplicată și cum a fost abolită în Europa
Pedeapsa cu moartea, cunoscută și sub denumirea de „pedeapsă capitală”, reprezintă executarea unei persoane condamnate la moarte prin hotărâre judecătorească, pentru comiterea unei infracțiuni grave. Ea se aplică, de regulă, pentru crime precum omorul cu premeditare, trădarea, terorismul sau alte fapte considerate extrem de grave. Este diferită de execuțiile extrajudiciare, care au loc fără respectarea unui proces legal, potrivit Britannica.
Situația în Statele Unite
În Statele Unite, pedeapsa cu moartea este încă legală și aplicată în mai multe state, deși numărul execuțiilor este în scădere pe termen lung. Potrivit datelor compilate de Britannica, în 2023 au fost pronunțate 21 de condamnări noi la moarte, iar 24 de execuții au fost efectuate. În 2024, numărul a crescut ușor la 26 de condamnări noi și 25 de execuții.
Demografia condamnaților arată o disproporție majoră de gen: în 2022, 97,8% dintre cei aflați pe „death row” erau bărbați, iar doar 2,2% femei. Aceste date subliniază caracterul extrem de rar al cazurilor de femei executate în SUA.
Dezbaterea asupra pedepsei capitale rămâne intensă. Un sondaj Gallup din octombrie 2024 arată că 53% dintre americani susțin pedeapsa cu moartea pentru persoanele condamnate pentru crimă, potrivit Death Penalty Information Center.
Ultima execuție în Statele Unite ale Americii a avut loc pe 7 martie 2025, când Brad Sigmon a fost executat prin împușcare, în Carolina de Sud. Execuțiile federale au fost suspendate de la impunerea moratoriului în 2021, dar acesta a fost ridicat în februarie 2025, iar multe state au instituit, de asemenea, moratorii.
Ultima execuție din 2024 a avut loc pe 19 decembrie, în Oklahoma, iar cel executat a fost Kevin Ray Underwood.
Antrerior acestei execuției, a mai fost cea din 16 ianuarie 2021, când a primit pedeapsa capitală Dustin Higgs, în timpul primei administrații a lui Trump.
Cum a renunțat Europa la pedeapsa cu moartea
În Europa, abolirea pedepsei capitale s-a produs treptat, fiecare țară având propriul moment de renunțare. În anii ’90, majoritatea statelor au încetat definitiv execuțiile. În prezent, toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei au renunțat la aplicarea pedepsei cu moartea. Protocolul nr. 6 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adoptat în 1983, interzice pedeapsa capitală în timp de pace, iar Protocolul nr. 13, intrat în vigoare în 2003, o abolește în toate circumstanțele, inclusiv în caz de război. Consiliul Europei subliniază că niciun stat membru nu a efectuat execuții în ultimii peste 25 de ani, scrie Consiliul Europei.
Țări care continuă să aplice pedeapsa capitală
Dacă Europa a renunțat complet la execuții, în alte regiuni ale lumii pedeapsa capitală este încă folosită. Iran și Arabia Saudită rămân în topul țărilor cu cele mai multe execuții, aplicând sute anual. În Asia de Est și Sud-Est, Japonia și Singapore mențin pedeapsa capitală, în general pentru crime grave și trafic de droguri. În Africa, unele state continuă practica, deși multe au introdus moratorii sau au suspendat execuțiile în ultimele decenii, potrivit Al Jazeera.
România și abolirea pedepsei capitale
În România, ultimele execuții au avut loc pe 25 decembrie 1989, când Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați. La doar câteva zile distanță, pedeapsa capitală a fost abolită oficial prin Decretul-Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990. De atunci, România s-a aliniat standardelor europene și internaționale, care consideră pedeapsa cu moartea incompatibilă cu drepturile fundamentale ale omului.
